SCHIMBĂRILE VIEŢII COTIDIENE DATORATE ÎNCEPUTULUI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (ianuarie 1940 – iunie 1941)
De la 1 septembrie 1939, începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi până la intrarea României în război – 22 iunie 1941, viaţa cotidiană a oraşului este marcată de concentrări, primirea refugiaţilor cehi şi polonezi, pierderile teritoriale româneşti şi primirea refugiaţilor din Basarabia, Bucovina de Nord, ţinutul Herţei şi Transilvania, schimbarea regimului de autoritate monarhică şi înlocuirea lui cu regimul Antonescu – naţional legionar, intrarea românilor în sfera de influenţă a Germaniei naziste, culminând cu intrarea României în război pentru eliberarea teritoriilor cedate Rusiei Sovietice în vara lui 1940. Toate aceste evenimente au marcat profund viaţa socială, culturală, economică, religioasă a piteştenilor, care au din ce în ce mai multe probleme, sunt tot mai săraci, li se cere să lucreze mai mult, unii sunt concentraţi – în timp ce soţiile şi copiii acestora nu au ce pune pe masă – alţii ajung la azil, sau trăiesc în condiţii insalubre, iar peste toate acestea mai vine şi un cutremur care face multe clădiri improprii folosirii, devenind pericol public. Citind documentele acestor ani, sigur cele oficiale, ne dăm seama că ele nu mai sunt pline de entuziasmul anterior, piteştenii fiind puşi în faţa unor schimbări pe care nu le înţeleg dar le simt dureros, fie în plan economico-social, politic, sau naţional – politica de românizare, pierderile teritoriale nu sunt înţelese, sunt percepute ca nişte boli incurabile ce-i şochează, nu mai ştiu bine cine sunt, ce vor, sistemul lor de valori este dat peste cap, autorităţile locale nu fac altceva decât să aplice politica de la centru. O serie întreagă de legi şi ordine care reglementează preţurile pentru a combate specula, cenzura regimului de autoritate monarhică şi propaganda organizată de acesta, apoi înlocuirea lui cu un alt regim dictatorial, au influenţat serios şi chiar dureros cetăţenii oraşului.
De la 1 septembrie 1939, începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi până la intrarea României în război – 22 iunie 1941, viaţa cotidiană a oraşului este marcată de concentrări, primirea refugiaţilor cehi şi polonezi, pierderile teritoriale româneşti şi primirea refugiaţilor din Basarabia, Bucovina de Nord, ţinutul Herţei şi Transilvania, schimbarea regimului de autoritate monarhică şi înlocuirea lui cu regimul Antonescu – naţional legionar, intrarea românilor în sfera de influenţă a Germaniei naziste, culminând cu intrarea României în război pentru eliberarea teritoriilor cedate Rusiei Sovietice în vara lui 1940. Toate aceste evenimente au marcat profund viaţa socială, culturală, economică, religioasă a piteştenilor, care au din ce în ce mai multe probleme, sunt tot mai săraci, li se cere să lucreze mai mult, unii sunt concentraţi – în timp ce soţiile şi copiii acestora nu au ce pune pe masă – alţii ajung la azil, sau trăiesc în condiţii insalubre, iar peste toate acestea mai vine şi un cutremur care face multe clădiri improprii folosirii, devenind pericol public. Citind documentele acestor ani, sigur cele oficiale, ne dăm seama că ele nu mai sunt pline de entuziasmul anterior, piteştenii fiind puşi în faţa unor schimbări pe care nu le înţeleg dar le simt dureros, fie în plan economico-social, politic, sau naţional – politica de românizare, pierderile teritoriale nu sunt înţelese, sunt percepute ca nişte boli incurabile ce-i şochează, nu mai ştiu bine cine sunt, ce vor, sistemul lor de valori este dat peste cap, autorităţile locale nu fac altceva decât să aplice politica de la centru. O serie întreagă de legi şi ordine care reglementează preţurile pentru a combate specula, cenzura regimului de autoritate monarhică şi propaganda organizată de acesta, apoi înlocuirea lui cu un alt regim dictatorial, au influenţat serios şi chiar dureros cetăţenii oraşului.