Informare

 

Centrul Cultural Pitești pregătește, pentru perioada 22 – 25 iunie, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita a 70% din capacitatea sălii:

 

Dezbaterea cu tema „Istoria Migrației în România”, în cadrul proiectului socio-cultural sub genericul „Multiculturalism în România”, coordonat de prof. univ. dr. Angelo Sinisi, de la Universitatea Bologna din Italia, avându-l invitat pe istoricul Ștefan Dumitrache, eveniment care va avea loc marți, 22 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții;

 

Aniversare – “Revista Argeș – 55”, care se va desfășura miercuri, 23 iunie, de la ora 13.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții, eveniment coordonat de redactorul-șef al publicației, scriitorul dr. Leonid Dragomir.

“Revista de cultură ARGEȘ împlinește luna aceasta 55 de ani de la apariția primului său număr, fiind editată, de 20 de ani, de către Centrul Cultural Pitești, sub egida Primăriei Municipiului Pitești și a Consiliului Local Pitești. Ținându-se cont de valoarea ei în plan național, revista ARGEȘ apare și sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Pentru a marca această aniversare, la 23 iunie 2021, ora 13.00, în Sala Multifuncțională a Centrului Cultural Pitești, va avea loc o întâlnire de suflet, la care se participă pe bază de invitație ținând cont de locurile limitate de pandemie, întâlnire condusă de Î.P.S. Calinic, senior editor al revistei „Argeș”, și redactorul-șef Leonid Dragomir.

Revista ARGEȘ e una dintre cele mai vechi din țară și printre cele mai cunoscute. De-a lungul anilor, în revistă au publicat cei mai importanți literați, precum Tudor Arghezi, Emil Botta, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Cezar Baltag, Gheorghe Tomozei, Cezar Ivănescu, Florin Mugur, D.R. Popescu, Alexandru Paleologu, Constantin Noica, Mihai Șora, Barbu Brezianu, Miron Radu Paraschivescu, Augustin Z.N. Pop, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Leonid Dimov, Adrian Marino, Ion Negoițescu, Ion Caraion, Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici, Emil Brumaru, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Eugen Barbu, Dana Dumitriu, Dan Horia Mazilu, Alexandru Balaci, Gabriela Adameșteanu, Valentin Lipatti, Mihai Moșandrei, Nicolae Balotă, Mircea Horia Simionescu, Tudor Cristea, Horia Zilieru, Gheorghe Crăciun, Ion Bogdan Lefter, Cornelia Pillat, Nicolae Ioana, Horia Bădescu, Maria-Luiza Cristescu, Radu Boureanu, Alexandru Cistelecan, Radu Cârneci, Nicolae Dobrin, dar și Marin Ioniță, Dan Rotaru, Toma Biolan, Miron Cordun, Otilia Nicolescu, Silvestru Voinescu, Î.P.S. Calinic, Nicolae Oprea, Călin Vlasie, Mircea Bârsilă, Virgil Diaconu, Dumitru Ungureanu, Aurel Sibiceanu, Doru Moțoc, Radu Aldulescu, Constantin Stan, Ion Lică-Vulpești, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, N. Georgescu, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Luca Pițu, Paul Goma, Liviu Ioan Stoiciu, Șerban Foarță, Gheorghe Izbășescu, Nichita Danilov, Varujan Vosganian, George Vulturescu, Leo Butnaru, Paul Aretzu, Theodor Codreanu, Petru Mihai Gorcea, Petre Popa, Mariana Șenilă-Vasiliu, Ion Focșa și mulți-mulți alții”, precizează Jean Dumitrașcu, redactor al revistei.

 

 

Prelegerea cu tema „Frica și violența în Evul Mediu Occidental”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. în istorie Marin Toma, eveniment care se va desfășura live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, miercuri, 23 iunie, de la ora 14.00.

„Să ne imaginăm cum ar fi să ajungem noaptea târziu într-un oraș medieval. De oriunde. Ce am simți?  Frică, nesiguranță, nerăbdare sau curaj și îndrăzneală?  Ori câte puțin din toate? Aproape sigur ne-ar fi frică și cea mai mare frică ar fi de întuneric și de ce ar putea ascunde el.  Pentru istoricii din prezent, la fel de ascunse de noi sunt și sursele care să ne arate ce simțeau oamenii trecutului în diferitele momente ale vieții lor.  Frica pare, astfel, că este trecută sub tăcere. Oamenii înșiși acceptă acest lucru.  E… rușinos să îți fie frică, spun <<unele norme sociale>>. Și astfel, pentru a înțelege mai bine istoria lumii, conturată de limite spațiale și temporale, căutăm să restituim celor interesați cât mai multe fragmente din acest amestec de sentimente specifice omului medieval, în întreaga sa complexitate. În acest fascinant univers medieval occidental, pașii ne poartă spre înțelegerea legăturilor dintre frică, rușine, vinovăție, violență, lașitate, curaj, nesiguranță… Credem, asemeni altora, că indiferent de timp și spațiu, opusul iubirii nu este ura, ci frica”, ne incită Marin Toma.

 

Dezbaterea cu tema  “Rezistența prin Cultură”, în cadrul proiectului “Ferestre Culturale”, coordonat de jurnalistul de origine palestiniană Ahmed Jaber, având-o ca invitată pe editorul Carmen Tudor, scriitoare, indianist, orientalist și cercetător în domeniul spiritualității. Evenimentul, organizat în colaborare cu Clubul Româno-Arab de Cultură și Presă, va avea loc miercuri, 23 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Cine este Carmen Tudor? Este editor, este o cunoscută indianistă și cercetător în domeniul spiritualității de mai bine de 35 de ani. Absolventă a Facultății de Litere București și a Facultății de Drept, Carmen Tudor a început să studieze istoria, cultura și civilizația Indiei pornind de la muzica indiană, pe care a descoperit-o în anul 1985, pe când era încă în liceu. Începând cu anul 1986 a început colaborarea cu Teatrul de Revistă din Pașcani, făcând numeroase turnee în țară și în străinătate și a colaborat cu artiști consacrați ai vremii. Încă de atunci a început să fie preocupată de obiceiurile, tradițiile, istoria și filosofia Indiei citind cam tot ce exista în domeniu pe piață sau împrumutând de la prieteni cărțile lui Mircea Eliade, de exemplu, care erau interzise în acea perioadă. Mult mai târziu, încercând să înțeleagă filosofia indiană, cercetările ei s-au extins asupra Egiptului, în primă fază, și, ulterior,  asupra celorlalte filosofii ezoterice ale lumii. Astăzi, Carmen Tudor deține cunoștințe vaste despre filosofie, ezoterism, astrologie, budism, hinduism, yoga, tehnici de meditație etc. În anul 2005 s-a născut Editura Sapnaa Art, numele Sapnaa fiind pseudonimul sub care a activat în perioada vieții artistice și însemnând vis în limba hindi.

În momentul de față Carmen Tudor este scriitor, editor, astrolog, trainer de dezvoltare personală, consilier dezvoltare spirituală și fondator al școlii Calea Excelenței, propunându-și să antreneze persoanele cu abilități psihice neobișnuite și copiii supradotați. Dotată ea însăși cu abilități speciale, Carmen Tudor ajută astăzi la descoperirea, evaluarea și folosirea capacităților latente din interiorul fiecărei ființe”, spune Ahmed Jaber despre invitata sa.

 

Prelegerea cu tema “Puterea recunoștinței”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Viața merge înainte”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, având-o invitată pe psihologul Felicia Dinu, eveniment care va avea loc joi, 24 iunie, de la ora 15,30, în Sala Ars  Nova de la Casa Cărții.

“Felicia Dinu s-a născut la Buzău si a absolvit Facultatea de Psihologie si Științele Educației la București. A participat la numeroase conferințe tematice la Londra, Roma, Madrid, Budapesta, București, și-a completat studiile continuu după ce a lucrat la Inspectoratul Școlar al Municipiului București ca psihopedagog programe educative. Tema aleasă de invitata mea este <Puterea recunoștinței>  în care ne explică esența vieții într-un mod simplu și eficace, având o introducere simplă și folositoare: <Iată povestea unui profesor: La vârsta de cinci ani profesorul avea două pușculițe din lut – una pentru economiile bănești, alta pentru biletelele de recunoștință.

Așa a fost educat să se achite de sarcina zilnică să scrie un bilețel de recunoștință pentru că doar astfel va primi cheia împlinirii tuturor dorințelor.
Dimineata zice <Astăzi sunt fericit că m-am trezit, sunt în viață și nu voi irosi clipele acestei zile. Voi folosi toate energiile pe care Dumnezeu mi le pune la dispoziție pentru a mă dezvolta și a-mi extinde inima către ceilalți, pentru ca și ei să guste fericirea>. Apoi își ia jurnalul de recunoștință și consemnează noi și noi motive pentru care simte nevoia sa fie recunoscător din toata ființa sa.
Profesorul definește starea de a fi recunoscător ca fiind un sentiment de gratitudine care provine din interior și nu trebuie confundat cu norma socială de răspuns de mulțumire ca un gest amabil.
Sentimentul de a fi recunoscător sau a avea o stare de gratitudine poate fi îndreptat nu numai către persoanele pe care le apreciem, ci și către lucrurile și experiențele pe care le simțim că ne-au fost de ajutor în viața noastră sau către natura însăși. Recunoștința este mult mai memorabilă decât mulțumirea ca normă socială de răspuns la un gest amabil>”, spune Simona Vasilescu.

 

 

Spectacol de folclor dedicat Zilei Universale a Iei, în cadrul proiectului cultural-educativ “Tradiții Muntenești”, coordonat de profesorul de canto popular Valentin Grigorescu, eveniment care se va desfășura joi, 24 iunie, de la ora 18.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. Manifestarea va fi susținută de copii și tineri care urmează cursul de canto popular (coordonator prof. Valentin Grigorescu) și cursul de dans popular (coordonatoare interpretele de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), din cadrul Centrului Cultural Pitești.

 

 

Prelegerea cu tema  “Școala Românească”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Reflecții la reflexii”, susținut de scriitorul și profesorul de limba și literatura română Marin Gheorghe Rădulescu, vineri, 25 iunie, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“<Şcoala românească de azi face puţină educaţie pentru viaţă!> Este reproşul pe care şi elevii, şi studenţii, şi profesioniştii îl fac Şcolii româneşti din post-comunism, care a încremenit în… pre-reformă!

Ce înseamnă, de fapt educaţia pentru viaţă? Înseamnă ce trebuie să ştie, să poată şi să facă (bine şi foarte bine) fostul nostru elev, după ce intră în viaţă! Iar aceste finalităţi (obiective) sunt elementele unei mulţimi bogate, dinamice şi deschise…

Educaţia igienică, educaţia sanitară, educaţia pentru respectarea unui program impus şi a unor reguli impuse, iar mai târziu şi stabilirea unui program şi a unor reguli, educaţia pentru comunicare, educaţia pentru joacă şi pentru joc, educaţia pentru muncă, educaţia pentru citirea lumii şi a vieţii, educaţia pentru cultură, educaţia pentru arte, educaţia pentru ştiinţă şi tehnică, educaţia pentru socializare, educaţia pentru toleranţă, educaţia pentru lucrul în echipă, educaţia morală cu multele ei componente (educaţia pentru democraţie, educaţia pentru ajutorarea altuia/altora, educaţia pentru egalitate şi nediscriminare, educaţia pentru adevăr şi dreptate, educaţia patriotică…), educaţia pentru lumea reală şi pentru lumea online, educaţia existenţială (pentru înţelegerea vieţii şi a morţii), educaţia pentru protejarea mediului, educaţia economică, educaţia financiară, educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru democraţie, educaţia pentru cunoaştere (inclusiv pentru cunoaşterea corpului omenesc), educaţia pentru prietenie, educaţia pentru familie, educaţia pentru credinţa religioasă, educaţia pentru dragoste, educaţia pentru cultivarea inteligenţelor multiple de care dispunem, educaţia logică, educaţia  filosofică, educaţia pentru o nutriţie sănătoasă, educaţia pentru sănătatea planetei noastre…

Se face în Şcoală această educaţie multiplă pentru viaţă? Se face, dar parţial, neplanificat, neorganizat, nesistematizat, necoerent şi, deci, neintegrat!

Din ce cauză? Din mai multe, unele obiective, altele subiective, între acestea: neincluderea în Planul de învăţământ şi, implicit, în Curriculă, lipsa timpului necesar (repriza a doua a învăţării) şi neavizarea sau lipsa de vocaţie a unor cadre didactice.

Când se face? În ora săptămânală de Dirigenţie, în orele de Educaţie civică şi, indirect, în lecţiile de limba şi literatura română, de istorie, de geografie, de biologie (Anatomia şi fiziologia omului, Botanica, Zoologia), iar la Liceu şi prin Logică, Filosofie, Economie politică…

Iar unii dintre învăţători şi profesori o fac, spre meritul lor, în <pastila educaţională> de 5 minute, de la începutul lecţiei!

Se face şi de către ceilalţi factori educaţionali: instituţiile de Cultură, Biserica, Media? Da, însă tot sumar şi tot necoerent…. Iar uneori se face chiar educaţie inversă. Cazul, mai ales, al Muzicii <moderne> şi al Filmului <modern>”, spune Marin Gheorghe Rădulescu.