Informare
Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 4 – 8 ianuarie 2021, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):
Prelegerea cu tema Cum construiau inițiații – aspecte simbolice ale monumentelor, susținută de publicistul Cristian Cocea, director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Argeș, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură Argeș, filosoful și scriitorul dr. Leonid Dragomir.
„Pentru omul zilei de azi, trăitor într-o lume desacralizată, Artele Tradiționale (Astrologie, Alchimie, Arta Construcției) sunt ca nucile seci – miezul hrănitor s-a pierdut, ținem în palmă o coajă uscată. Din măreața astrologie am rămas cu insipida măsurare a distanțelor cosmice, din înțeleapta alchimie – cu fabricarea maselor plastice. La rândul său, Arta Regală a construcției s-a dat de trei ori peste cap și s-a făcut arhitectură, joc al minții, transformare a Lumii într-o Mare Mașină, perfect comprehensibilă, controlată și utilizată conform țelurilor omenești.
N-a fost întotdeauna așa. Pentru cei vechi, Artele Tradiționale serveau vehiculării unor influențe spirituale. Civilizațiile tradiționale se organizau nu în jurul omului ci în jurul lui Dumnezeu, Principiul Etern. Ordinea Lumii era o oglindire a Cosmosului, iar arhitectura spațiului sacru transmitea un mesaj metafizic, un tip de cunoaștere a legăturii omului cu Sursa. Cei care construiau monumentele nu erau ingineri de structură ci artiști ai simbolurilor. Formarea lor era una inițiatică, ezoterică – nu una profană, exoterică, așa cum se întâmplă acum. Despre simbolurile transmise de Cei Vechi prin Arta Construcției va fi vorba în conferință”, spune Cristian Cocea.
Prelegerea cu tema Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, cel mai important monument de artă și arhitectură medievală românească, susținută de istoricul Ștefan Dumitrache, viceprimar al municipiului Curtea de Argeș.
“Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș a fost construită în secolul al XIV-lea. Ctitorul este considerat Ioan Basarab, construcția fiind continuată în vremea lui Nicolae Alexandru și finalizată, pictată în vremea lui Vlaicu Vodă. Biserica a fost repictată la mijlocul secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XIX-lea. Tot la mijlocul secolului al XVII –lea a fost construită tâmpla care separă altarul de naos. Arhitectura este de tip cruce greacă înscrisă, având un pronaos mic, un naos larg și un altar cu trei absidoide. Biserica a fost închisă la 1 ianuarie 1894, în urma deteriorării generate de două cutremure succesive. Restaurarea bisericii a demarat abia în 1911 sub coordonarea arhitectului Ghika Budești. Din 1914 a început restaurarea picturii sub conducerea pictorului Dumitru Norocea. Pictura originală, scoasă la iveală de Dumitru Norocea este în stilul Renașterii Paleologe. În ciuda a ceea ce se spune, Renașterea nu a apărut în Italia, ci în Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Pictura Bisericii Domnești este extrem de valoroasă și prezintă scene unicat, scene extrem de rare și scene cu profundă cunoaștere teologică și artistică. Biserica este necropolă domnească. Adăpostește 14 morminte, printre care cel care a stârnit și încă mai stârnește controverse este mormântul zece. Bogăția mormântului, inelele enigmatice, fabuloasa pafta și bogăția de mărgăritare. Cine este în mormântul zece? O întrebare care suscită încă multe controverse”, spune Ștefan Dumitrache.
Prelegerea cu tema În căutarea adevărului pierdut, în cadrul proiectului sub genericul “Vaccin împotriva virusului manipulării”, susținut de sociologul și jurnalistul George Smeoreanu.
“La noua ediție a proiectului pe care-l derulez la Centrul Cultural Pitești voi vorbi despre cum au căutat clasicii filosofiei calea spre adevăr”, informează George Smeoreanu.
Prelegerea cu tema Ultimii Piteșteni Medievali, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Biografii de excepție”, susținut de muzeograful și scriitorul Octavian Dărmănescu.
“Cel mai vestic târg major al Munteniei, Piteștiul medieval trece prin secole, lasă urme în istoriografia românească și iese dinamic la începutul modernității. Acest parcurs viguros, de târg de troc, important nod al vechilor drumuri valahe, îl pledează sociologic și arhivele vechi, în chirilică, referitoare la piteștenii primei jumătăți de secol XIX. Serviciul Județean Argeș al Arhivelor Naționale păstrează o prețioasă Colecție de mitrice ale bisericilor piteștene, aproape 10 metri liniari de condici cu numele botezaților, cununaților și ale răposaților. Numeroase familii boierești ocupă arealul supus atenției, unele istorice: Brătianu, Budișteanu, Drăgoescu, Lerescu, Nicolopol, Lahovari, Tigveanu, Rasti, Lecca, Rătescu, Furduescu, Cornățeanu, Balotă, Vărzaru, Moraitu, Tomescu, Drugănescu, Meculescu, Berindei, Isvoranu, Negulescu, Botea, Sărdănescu, Chirescu, și negustorești: Moraitu, Lilea. Imobilele sunt animate de o populație pestriță: polițai, spițeri, plăpumari, dorobanți, servitoare, preoți, lipscani, vizitii, măcelari, bărbieri, cântăreți, cârciumari, spălătorese, procurori, actori, țigani, fierari, doctori, robi mănăstirești și robi „austriecești”, căldărari, funcționari, bogasieri, protopopi, armeni, „botezați” etc. Numele poartă obligatoriu rangul, meseria și gradul de nobilitate. Nu există nume de familie distincte decât în clasa boierească. Celelalte categorii sociale se identifică după numele tatălui și, uneori, porecla forțează numele, înlocuindu-l. Mortalitatea infantilă se menține la cote ridicate – dramele personale erau depășite prin forțarea unei alte procreații, uneori gratuită și la fel de ghinionistă, femeile din toate clasele sociale născând copii până la perioada menopauzei, adesea concurându-și fetele. Epidemiile sunt constante și lasă victime în toate clasele sociale, rubrica ”Morți” cuprinzând un întreg repertoriu de cauze ale „răposărei” și oferind, peste timp, adevărata imagine a crudului provizorat al vieții, în genere, „ameliorat” de abia în secolul următor, o dată cu politica de conștientizare a igienei. Vă așteptăm, așadar, la o incursiune inedită în lumea vechiului Pitești, o lume dispărută, din a cărei evocare noi, iubitorii de istorie locală, ar trebui să ne facem o datorie”, declară Octavian Dărmănescu.
Profil de autor – Mircea Bârloiu, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe artistul plastic Mircea Bîrloiu.
“Artiștii noștri sunt la datorie, indiferent de vreme și de vremuri. Cu atât mai mult în situații de criză, când orizontul de așteptare și chiar de trăire efectivă se îngustează. Tradiționala expoziție, organizată anual la Galeria ”Metopa”, sub genericul SALONUL DE IARNĂ AL ARTIȘTILOR PLASTICI ARGEȘENI, își așteaptă vizitatorii până în ziua de 17 ianuarie. Pot fi admirate lucrări semnate de: Laurențiu Baltă, Mircea Bârloiu, Tatiana Ciurea, Mara Diaconu, Monica Dinu, Sorin Dumitrescu, Eduard Fleancu, Alexandra Ilie, Augustin Lucici, Augustin Vlad Lucici, Larissa Lucici, Stela Lucici, Ion Pantilie, Șerban Popescu, Margareta Popescu, Daniel Preduț, Ruxandra Preduț. Despre expoziție și despre universul absolut special, întrupat pe pânză din formă și culoare, va povesti, la noua ediție a proiectului Gânduri, rostiri, scrieri, graficianul și pictorul Mircea Bârloiu”, spune Denisa Popescu.
Dialogul cu tema Visul meu – România Mare, în cadrul proiectului de dezvoltare personală, sub genericul “Viața merge înainte”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, avându-l invitat pe poetul Bogdan Crăciun.
“Visul României Mari <pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială> asa cum scria Iuliu Maniu în proiectul său prezentat în fața Adunării Naționale, se perpetuează și-n ziua de astăzi.
Invitatul acestei ediții este un tânăr energic, patriot deosebit, orator – poet care s-a născut acum 24 de ani pe acest pământ și care ne propune tema ,,Visul meu- ROMÂNIA MARE ”.
Entuziastul Bogdan Crăciun este simbolul strămoșilor noștri.
Poate nu este întâmplător faptul că el a absolvit Liceul Ferdinand din Curtea de Argeș și lucrează la uzina DACIA din Mioveni.
Ne întâlnim cu un suflet curat de român care-și dorește unitatea neamului, evoluția spiritului și continuitatea vieții normale pe acest teritoriu iubit de cei care au luptat și s-au sacrificat ani de-a rândul.
Fie ca visul său să devină realitate în cel mai scurt timp !”, declară Simona Vasilescu.
Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi.
Recitalul liric Domnul Eminescu, oferit de membri ai Trupei de teatru Robertto, sub îndrumarea artistului Robert Chelmuș.
„Artiștii noștri – copii și tineri care urmează cursul de actorie pe care-l coordonez la Centrul Cultural Pitești – și care formează Trupa de teatru Robertto, și-au propus să abordeze universalitatea operei eminesciene, fapt pentru care vor recita și citi atât poeme cât și fragmente de proză special alese, din creația lui Mihai Eminescu, poetul nostru național, dar și universal, prin profunzimea temelor abordate”, spune Robert Chelmuș.
