Informare

 

Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 10 – 14 august noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite exclusiv online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

Prelegerea cu tema Cultura Occidentală și Cultura Orientală. Aspecte istorice și contemporane, susținută de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și credință în societatea contemporană”.

“În Orient s-au dezvoltat cul­turi statice, echilibrate, tradiționale, spre deosebire de cultura noastră, care este dinamică, fără un sistem de principii, într-o permanentă frământare. Nu chestiunea dacă în Orient și în cultura lui se găsește  Adevărul  ne preocupă, ci studiul comparativ, pe baza căruia vrem să desprindem, în mod obiectiv, caracterele culturii occidentale, în opoziție cu cele ale culturii orientale.

Bazele culturii occidentale  le regăsim în  gândirea și creația Greciei și Romei Antice  iar cultura orientală  are ca  fenomenalitate existențială și specific totodată spiritualitatea Egiptului Antic, a Chinei, a Indiei dar și a Arabiei. Creștinismul  a fost  o trăsătură  de esență a culturii occidentale aproape 2000 de ani, pe când cultura orientală  este dominată  de spiritualitatea contemplativă și impersonală a budismului, a taoismului, confucianismul, a islamului  și a altor curente  religioase de acest fel.

Există și numeroase puncte de intersecție  între cele două mari tipuri  de cultură. De exemplu  cultura  bizantină din mileniul  întâi dar și continuitatea ei  în spațiul european, în mod deosebit  prin  credința ortodoxă și  cultura  influențată de ortodoxism, cum este cultura Țărilor  Române  din Evul Mediu.

Sub aspect istoric, specificul  culturii occidentale, în toate formele de manifestare  este raționalitatea, dinamismul conceptual, devenirea și nu în ultimul rând  spiritualitatea creștină. Specificul culturii orientale este contemplația, ființa, staticul  este o cultură care se închide fără a se mai deschide. Relevantă este distincția pe care filosoful român Anton Dumitriu o realizează  între culturile heraclitice – cele occidentale, iar pe de altă parte  culturile eleate – cele orientale.

În  societatea contemporană interferențele dintre cele două tipuri de culturi este deosebit de intensă. Cultura occidentală  transferă orientului  raționalismul  și pragmatismul științific și tehnic, iar cultura  orientală spiritualitatea de tip contemplativ. Ce este trist  constă în faptul că  ambele  tipuri de cultură  evoluează spre ateism sau  politeism  spiritual, creștinismul  și în mod deosebit  dreapta credință ortodoxă fiind ignorate sau chiar repudiate. Nu lipsesc nici conflictele  dintre cele două tipuri de culturi, uneori sângeroase, conflicte care marchează din nefericire  întreaga istorie a lumii dar și perioada contemporană. Sursa acestor  ciocniri interculturale  constă  în exclusivism, fundamentalism religios, lipsă de toleranță și de înțelegere, desconsiderarea  persoanei umane, dar și interese politice  obscure sau evidente .

Specificul culturii române este marcat de interferența celor două mari tipuri de cultură  fără a pierde originalitatea simplitatea și puritatea sa.

Acestea sunt câteva  aspecte pe care  ne propunem să le  analizăm în expunerea noastră  cu referire și la  câteva  mari personalități  care  marchează și exprimă  prin creația lor specificul  celor două culturi”, spune Marius Andreescu.

 

Prelegerea cu tema Zorile scrisului și tipăriturilor în limba română, susținută de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, în cadrul proiectului cultural-educativ „Limba română literară de-a lungul timpului”.

„Dezvoltarea societății românești la începutul secolului al XVI-lea, prin intensificarea schimburilor comerciale, a meșteșugurilor, a necesitat un instrument de comunicare viu, la îndemâna păturilor sociale nou apărute, mica boierime, orășenii. Așa s-au ivit primele texte laice în limba română: scrisori particulare, acte oficiale, juridice, rapoarte, etc. Cea mai veche dovadă de scriere în limba română este Scrisoarea boierului Neacșu din Câmpulung către Hans Benkner, judele Brașovului, 1521. Dacă pentru apariția textelor laice factorii interni au fost preponderenți, pentru traducerea din slavonă a cărților bisericești era nevoie și de factori externi. Cele mai vechi texte traduse în limba română sunt textele maramureșene/rotacizante, care dezvăluie forme de limbă ce surprind “tranziția de la limba latină vulgară la limba de azi, ca și o sumedenie de cuvinte din vechea zestre latină, dintre care unele au dispărut cu timpul din circulația limbii, iar altele se zbat azi în agonie într-un colț restrâns de pământ românesc. Aceste prime și timide zări de lumină în pâcla slavonismului aduc începutul unei munci grele și lungi de trei veacuri, care va duce însă la naționalizarea serviciului divin”.(N. Cartojan).

Textele maramureșene au fost tipărite de către diaconul Coresi. Prin munca de revizuire a textelor maramureșene, Coresi a așezat la baza limbii române literare graiul din nordul Munteniei (Târgoviște) și sud-estul Ardealului (Brașov)”, informează Iudita Dodu Ieremia.

Prelegerea cu tema Timpul Școlii de Azi, oferită de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme culturale în emoții raționale”.

„TRĂIASCĂ NAȚIA!

Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: SUS CU DÂNSA! Pentru că nația suntem noi, românii, fiecare și împreună.

Vorbim, cu permisiunea dumneavoastră, despre ceea ce am numit emoții raționale. Săptămâna trecută despre timp și timpuri și am promis că în timpurile de-acum n-ar fi rău să spunem ceva despre Timpul Școlii de Azi.

Auziți opinii fel de fel pentru că e dreptul fiecăruia să aibă o părere, iar școala are nevoie de opinii, dar mai ales de decizii bine judecate și asumate de cei care răspund de așezarea învățământului în matca importanței lui dintotdeauna.

Omul oarecare, fiecare în felul lui, așază școala cum crede de cuviință și niciun reproș nu i se poate face. Așa cum are dreptul ca pentru sine și pentru cei de care se ocupă ca părinți să aleagă pentru proprii copii orice cale doresc.

Problema cea mare este ce le oferă societatea, statul român prin instituțiile sale specializate. Ca să stabilești o cale de urmat, trebuie, mai întâi, să stabilești de unde pleci și unde vrei să ajungi. Apoi stabilești pas cu pas cum ajungi, ca la final, fiecare să fie un câștigător și să nu pierzi pe nimeni pe drum.

Cine face acest lucru? Cu cine duci copiii și tinerii la linia de sosire? Ce le pui în  cap ca să le ajungă toată viața?

Pentru că niciodată cultura n-a făcut rău cuiva, dar mulți au făcut rău culturii, voi rosti și acum numai de bine, invitându-vă să ne bucurăm, de bunul-gust împreună”, subliniază Lucian Costache.

 

Medalionul cultural cu tema – Sculptorul Marius Ivanovici. Povestea unei generații, coordonat de poeta Denisa Popescu, în cadrul proiectului cultural-educativ “Gânduri, rostiri, scrieri”.

“Sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și profesor la Liceul de Artă ”Dinu Lipatti”, Marius Ivanovici se numără printre artiștii români cu o carte de vizită impresionantă. Este autorul a peste 1000 de lucrări, multe dintre ele  busturi ale voievozilor și ale personalităților culturii noastre. Participant la toate taberele de creație plastică de notorietate, naționale și internaționale, Marius Ivanovici crede în legătura indestructibilă pe care omul o are cu fiecare dintre elementele naturii. I se pare esențial pentru evoluția lui ca artist să lucreze cu aceleași materiale pe care le foloseau și strămoșii noștri. Lemnul, lutul,  piatra, marmura sunt armele lui de cavaler al începutului de lume nouă, brutalizată, sfâșiată de conflicte, de molime, de o degradare rapidă, vătămătoare în cel mai înalt grad. De câțiva ani, Marius Ivanovici și-a asumat rolul de călăuzitor, de îndrumător spiritual al generațiilor care învață la Liceul de Artă din Pitești. În perioada 27 iulie – 16 august, la Galeria ”Metopa”, este deschisă pentru public expoziția ”Generații”. Marius Ivanovici și-a dorit să-i aibă alături pe câțiva dintre foștii săi elevi, acum studenți la Facultăți de Arte din țară, studenți cu viziuni proaspete, complet diferite de ceea ce fidelii evenimentelor plastice din Argeș erau obișnuiți să vadă și să admire. Marius Ivanovici crede în generațiile noi de artiști, în capacitatea lor de a intui, înainte ca ele să se producă, schimbările de structură majore. Crede într-o artă a viitorului care, fără să alunece în kitch, va ști să valorifice absolut tot ceea ce societatea de consum îi pune la dispoziție”, spune Denisa Popescu.

Prelegerea cu tema Armată și armament în Egiptul antic, susținută de redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. în istorie Marin Toma, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și istorii cu Marin Toma”. Evenimentul va avea loc live, marți, 11 august, de la ora 14.00, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești.

„Despre egipteni se poate spune că au fost poporul cel mai puţin războinic al antichităţii (cel puţin orientale). De-a lungul întregii sale istorii, armata Egiptului antic a evoluat în paralel cu societatea egipteană. Dacă la începuturile organizării statale egiptene principalele arme erau măciuca, bumerangul sau toporul, cu timpul vor fi folosite arcul şi săgeata, sabia, suliţa, carul de luptă, coiful şi altele. În cadrul armatei egiptene permanente erau şi corpuri de elită care aveau diverse însărcinări: garda regală care avea ca scop apărarea faraonului, poliţia deşertului, unităţi care recuperau sau păzeau atributele ce constituiau ornamentele faraonului, trupe pregătite pentru a pune în scenă operațiuni teroriste în ţările străine. Restul trupelor puteau fi folosite, pe timp de pace, la construcţii civile, dar şi ca escortă pentru caravanele comerciale egiptene. Soldaţii de elită ai armatei egiptene primeau o educaţie specială datorită rolului social extrem de important pe care îl deţineau. Ei erau antrenaţi pentru a lupta pe câmpul de bătălie dar şi pentru a realiza sarcini de funcţionar public sau scrib militar, ocupaţii care se încadrează astăzi în ceea ce numim logistică militară, adică transporturi, comunicaţii şi resurse militare”, precizează Marin Toma.

Prelegerea cu tema Ego și Evoluție Spirituală, susținută de lector univ. dr. Lucia Neagoe, de la Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie, de la Universitatea Pitești, în cadrul proiectului de dezvoltare personală, sub genericul “Lumea interioară între mit și știință”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu.

“Sentimentul nostru de identitate, cine suntem sau mai bine-zis cine credem că suntem, ”eu”-ul care gândește și simte, se manifestă pozitiv sau negativ, a fost, este și va fi subiectul principal în școlile filozofice și religioase, dar la fel de bine și obiect de studiu în știință. Psihologia modernă încearcă să pună bazele unor concepte legate de maturizarea, cresterea și dezvoltarea eului, însă nu elimină posibilitatea înlăturării acestuia pentru a accede tărâmuri mai subtile ale propriei minți. Cine nu-și dorește succes, realizări, sănătate? Sunt dorințele noastre cheia către bucuriile pământești sau către depresie și eșec spiritual? Mintea nu este fizică,  ci este alcătuită din concepte, sentimente, gânduri, emoții care însumează experiențele avute încă din pântecul mamei și se pare că se continuă și dincolo de moarte. Poate știința să ne raspundă la întrebările existențiale? Sau acesta este apanajul școlilor de mistere? Vom încerca să găsim cele mai bune răspunsuri la următoarea noastră întâlnire: EGO ȘI EVOLUȚIE SPIRITUALĂ, în cadrul proiectului ”Lumea interioară între mit și știință”, alături de invitata mea, Lucia Neagoe”, spune Alexandra Grigorescu.

Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), moderat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul Adrian Mitroi, avându-l invitat pe poetul și folkistul Marius Adrian Ionescu.

“Marius Adrian Ionescu activează în prezent ca grafician computer și este membru al Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș de doi ani. Este creativ în toate activitățile pe care le desfășoară, cu precădere în domeniul artei scrisului. Este cantautor, dar mai ales compune versuri care pot fi puse pe muzică. A participat și participă la mai multe cenacluri de profil din județ și din București, ocazie în care a obținut mai multe diplome și premii. Scrie o poezie profundă, dar și stenică și se remarcă prin faptul că este original în tot ceea ce face”, sunt considerațiile lui Adrian Mitroi despre invitatul său.

 

Prelegerea cu tema Zece Beneficii ale Sportului pentru Copii, susținută de antrenoarea de balet și gimnastică ritmică Nicoleta Andrei, în cadrul proiectului cultural “Olympic Gym Pitești cu Nicoleta Andrei”, având-o invitată pe eleva Tiffany Pruteanu.

“Nu este nicio noutate că sportul este benefic atât pentru copii, cât și pentru adulți. Nu este nicio știre de senzație că rutina unui sport început în copilărie are efecte pe viață. Așa cum nu este niciun secret că mișcarea și sportul dezvoltă trupul și mintea într-un fel armonios. Sportul aduce nu numai distracție și relaxare, dar este și un instrument de dezvoltare a abilităților sociale.

1 – Un stil de viață sănătos

2 – Leadership

3 – Creșterea imunității

4 – Încrederea în forțele proprii

5 – Fair play

6 – Beneficii educaționale

7  – Disciplină – Respect – Încredere

8 – Angajamente pe termen lung

9 – Acceptarea victoriilor, dar și a înfrângerilor

10 – Sportul spune NU deciziilor greșite

Pentru astăzi, o avem alături de noi pe Tiffany Pruteanu.

Tiffany face parte dintr-o familie mixtă, tatăl japonez, mama româncă.

Un copil de excepție, cu un caracter frumos și foarte talentată în domeniul culturii, al artei plastice. Are chemarea picturii, cunoaște tehnica împletitului, îi place să scrie și să citească, este atrasă de arta caligrafică și  are o motricitate de excepție. Un copil minunat care merită șlefuit și promovat”, spune Nicoleta Andrei.

 

Prelegerea cu tema Armonia omului cu natura și universul, susținută de poeta Doina Gabriela Panaete, în cadrul proiectului “Iubire pentru frumos”.

“Pentru întâlnirea cu dumneavoastră am ales să vă prezint mai multe poezii pe care le-am scris reflectând la modul în care ar trebui să gândim și să ne comportăm în relația cu noi înșine, cu semenii noștri, cu tot ceea ce ne înconjoară, văzut și nevăzut”, spune Doina Gabriela Panaete.