Informare
Centrul Cultural Pitești pregătește, pentru perioada 22-30 iunie, o nouă serie de evenimente specifice care vor putea fi urmărite exclusiv online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):
Prelegerea cu tema Adina Romanescu – O artistă a secolului 21, susținută de poeta Denisa Popescu în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Gânduri, rostiri, scrieri”. “Pictoriță, graficiană, ilustratoare de carte, restauratoare de pictură murală, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, profesoară de educație plastică la Liceul ”Nicolae Iorga” din București, Adina Romanescu întrunește toate calitățile unui artist conștient de menirea lui, sensibil la tiparele contextului spațio-temporal în care trăiește și la schimbarea de paradigmă în relația cu publicul consumator de artă plastică.
Adina Romanescu s-a născut în ziua de 12 ianuarie a anului 1974, în capitală. A absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității de Artă din București. A beneficiat de burse de studii în Italia (2001) și în Egipt (2000-2001). A participat la numeroase expoziții personale și colective, în țară și peste hotare. Este deținătoarea a șase premii naționale pentru grafică și a unui premiu special pentru originalitate în pictură. Compozițiile și portretele sale lirice se remarcă prin fermitate, robustețe, dramatism” menționează Denisa Popescu.
Prelegerea cu tema Jocul de Șah în Occidentul Medieval, susținută de redactorul-șef al revistei-document Restituiri Pitești, dr. în istorie Marin Toma, în cadrul proiectului cultural-educativ “Istorie și istorii cu Marin Toma”. “Jocul de șah exista în Evul Mediu Occidental în secolul al X-lea (prima atestare datează din 1008, din Catalunia, când contele Urgel Ermengaud îl lasă moștenire bisericii Saint-Gilles), pe filieră arabă (din India și Iran). În 1061, episcopul Florenței este denunțat Papei de teologul Pierre Damien pentru că juca șah. Este începutul acuzelor aduse de Biserica Creștină tuturor celor care practicau șahul. Este drept, ele vor deveni din ce în ce mai rare în secolele următoare și datorită faptului că jocul nu se va mai folosi de zaruri pentru a decide ce piese vor fi mutate și pe ce distanță pe tabla de joc. Originii orientale a jocului i se construiesc imagini mitice, numeroase jocuri de șah fiind păstrate în tezaurele nobililor și prelaților cu mențiunea că ar fi aparținut lui Alexandru cel Mare, Caesar, Solomon etc. (desigur, proveniențe inventate). O parte a acestor piese ale jocului, realizate admirabil din fildeș, nici măcar nu sunt create pentru a fi folosite pe durata jocului, ci doar pentru a fi admirate și atinse. Atunci când jocul de șah ajunge în Occident, toți cei interesați îl înțeleg cu greu: era un joc creat în India, transformat în Persia și remodelat de cultura arabă. Pentru a se impune în Occident era nevoie ca regulile sale să fie adaptate modului de a gândi al Europei Medievale”, precizează Marin Toma.
Prelegerea cu tema Anxietatea – origini și terapii complementare, susținută de medicul de medicină generală și psihoterapeutul Crenguța Belegan, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Viața merge înainte”, coordonat de poeta Simona Vasilescu. “Situația sănătății psihice a populației în contextul epidemic actual este pusă la încercare de măsurile necesare de prevenție și de stopare a răspândirii virusului, și anume perioada de izolare socială, situația economică incertă, precum și de presiunea psihologică a unei eventuale boli, insuficient cunoscută. Astfel, avem de-a face cu exacerbarea sau debutul la anumiți pacienți a diferitelor tipuri de anxietate, de la tulburare anxioasă generalizată, tulburare de panică, fobii specifice, până la patologii complexe. Frecvența acestor boli depinde de gradul de educație pentru sănătatea psihică. Și cum în societatea actuală atenția este îndreptată preponderent pentru prevenția și tratarea bolilor organice, cele psihice latente exacerbează în situații de criză ca aceasta. Anxietatea, în termeni generali, are origini în pattern-urile de atașament vicioase din mica copilărie. Încă din anii ’50, Bowlby a susţinut importanţa ataşamentului în dezvoltarea emoţională şi comportamentală, el văzând pattern-urile neadecvate de ataşament ca fiind o cauză a tulburărilor anxioase. În ciuda unui atașament nesecurizant, o educație adecvată pentru sănătatea psihică ar putea ține piept riscului de tulburări anxioase. Pe lângă o bună autocunoaștere, consiliere psihologică timpurie, dezvoltarea inteligenței emoționale, tehnici de tip mindfulness de gestionare a emoțiilor negative, omul are acces și la terapii complementare ca fito-gemoterapie, homeopatie, alături de intervențiile psihoterapeutice”, spune Crenguța Belegan.
Prelegerea cu tema Contagiunea psihică, oferită de psihologul-clinician Camelia Dragomirescu în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Personalitatea de la A la Z”. “ Contagiunea psihică este diferită de cea infecțioasă. În cazul ei nu există un agent patogen transmisibil de la o altă viețuitoare, cu toate că și contagiunea psihică este transmisibilă. Ea poate fi definită ca o diseminare a unei emoții, sau a unui comportament de la un individ către unul, ori mai mulți indivizi, chiar în lipsa oricărei intenții de influențare. Deosebim deci, două componente sau faze ale contagiunii psihice: emoția și comportamentul, pe care le voi analiza în detaliu, ca impact asupra stării de bine a fiecăruia dintre noi”, precizează Camelia Dragomirescu.
Prelegerea cu tema Sănătatea mentală in situații de criză, susținută de psihologii Natalia Drăgoescu și Alexandru Popa în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Personalitatea de la A la Z”, coordonat de psihologul-clinician Camelia Dragomirescu.
“Cum ne păstram echilibrul emoțional într-o situație de criză? Haideți să înțelegem ce se întâmplă în creierul nostru atunci când ne confruntăm cu un pericol, să înțelegem că frica este normală, să identificăm unele din cele mai comune frici cu care ne confruntăm astăzi, ce simptome avem, în ce situații aceste simptome se pot agrava, când simptomele resimțite trebuie să ne determine să cerem ajutor, ce putem face pentru a ne reduce starea de hiper activare emoțională, propuneri de activități pentru a ne îngriji de propriul echilibru emoțional dar și de al copiilor noștri”, spun specialiștii.
Cenaclul Armonii Argeșene – varianta online, coordonat de redactorul-șef al revistei literare Cuvântul Argeșean, scriitorul Nicolae Cosmescu, avându-l invitat pe medicul-poet Constantin Teodor Craifaleanu. “Despre doctorul-poet Constantin Teodor Craifaleanu nu se pot spune decât vorbe bune și foarte bune. Este membru fidel al revistei CUVÂNTUL ARGEȘEAN și al cenaclului acesteia. Dar și nelipsit de la orice manifestare culturală piteșteană. A publicat până acum patru volume de versuri. Poezii scrise în manieră clasică, cu rimă și ritm, toate marcate de o muzicalitate aparte, care mângâie sufletele și încântă spiritele. Ascultându-le citite de însuși autorul lor, veți avea parte de un adevărat regal”, spune Nicolae Cosmescu.
Prelegerea cu tema Știință, cultură și religie în societatea contemporană, oferită de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept din cadrul Universității Pitești, în cadrul proiectului cultural-educativ “Cultură și credință în societatea contemporană”. “ Omul este singura ființă creată înzestrată cu suflet nemuritor și cu rațiune cunoscătoare. Prin urmare, omul este singura ființă spirituală care are vocația și posibilitatea de a se cunoaște pe sine, lumea înconjurătoare, de a transcende existența creată și de a se raporta la Creatorul său. Părintele Galeriu afirma că existența omului în lume, raportul său cu lumea are trei niveluri: omul în lume, prin existența sa biologică, al doilea nivel – omul față în față cu lumea deoarece cunoaște lumea prin știință, filosofie și morală și, al treilea nivel – omul mai presus de lume, pentru că transgresează existența creată prin credință și religie. Știința în toate formele și dimensiunile sale este concretizarea capacității cognitive și creatoare a omului. Evoluția științelor este expresia progresului cunoașterii sensibile și raționale. Orice descoperire sau creație științifică se realizează, în limitele posibilităților demonstrative ale rațiunii umane. De la începuturile sale și până în prezent, omul a fost și a rămas o ființă religioasă, căutând sensurile existenței sale și a lumii, mai presus de existența creată.
Cultura este materializarea puterii de creație a spiritului uman în valori existențiale științifice, artistice, morale, juridice, religioase ce constituie conținutul civilizației umane în evoluția sa. Existența în cultură este forma autentică a libertății. Marin Voiculescu spunea că: ’’robii culturii sunt fiii libertății’’
În decursul timpului, raportul dintre știință și religie a fost de cele mai multe ori contradictoriu. Există epoci și civilizații în care spiritul religios este dominant după cum în altele cunoașterea științifică și creația culturală se afirmă cu tendința de a nega religia, credința și valorile lor. Începând cu perioada iluminismului și până în prezent, încrederea în rațiunea umană devine nelimitată cu consecința apariției și dezvoltării unui raționalism pragmatic în toate domeniile și a raționalizării, pentru a ajunge astăzi ca tehnologia să depășească umanismul sau chiar să-l înlocuiască, iar civilizația industrială raționalizată să impună această caracteristică și culturii. De aceea omul nu mai este considerat o persoană, ci o existență impersonală, un individ înzestrat cu o libertate juridică de multe ori iluzorie. Pe bună dreptate, se spune că societatea contemporană nu este marcată de ateism, ci de politeism, având în vedere numeroșii idoli tehnici și pragmatici ai vremurilor noastre creați de om. Știința și religia nu se exclud reciproc, dimpotrivă, se armonizează și se completează. Limitele rațiunii umane sunt evidente, fapt remarcat de filosofi și de oameni de știință. Adevărurile științifice nu infirmă, ci de multe ori confirmă adevărurile de credință. Domeniul științei este cel al rațiunii demonstrative, pe când domeniul religiei este cel al cunoașterii dogmatice, revelate. Dialogul dintre știință, filosofie și religie este o realitate a societății contemporane.
Ne propunem să prezentăm aspecte ale acestui dialog specific omului ca ființă spirituală, în sensul de a argumenta că între religie și știință există un raport de complementaritate și nu excludere. Există evident deosebiri. Părintele Arsenie Boca spunea că știința oferă cunoștințe, iar dreapta credință ortodoxă creează conștiințe”, spune Marius Andreescu.
Prelegerea cu tema Starea de cuvinte, susținută de profesorul, scriitorul și eminescologul Lucian Costache, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Teme culturale în emoții raționale”.
“În Cutia cu bijuterii, dacă o deschidem și începem să căutăm mai atent printre podoabe, vom pătrunde în cel de al II-lea nivel al Emoțiilor raționale: Starea de cuvinte. Ce e Starea de cuvinte? E o stare specială, cum s-ar putea crede ori doar o formulare prețioasă?
Omul are diferite stări: de bine, de rău, de somn, de tristețe, de bucurie, de spaimă, de dragoste, de gelozie, de invidie, de stres, de te-miri-ce. Chiar o stare de adevăr. Când trăiește revelația adevărului. Dar poate avea și o stare de frumos sau de sublim, când se află în fața unui „chip” frumos sau în preajma unei capodopere. O rânduială anume a unor cuvinte produce această emoție conștientizată, adică filtrată de rațiune și simțită ca stare de grație. Astrofizica ne furnizează diferite teorii referitoare la nașterea și evoluția Universului. La sfârșitul lui. Ele, toate, sunt fermecătoare și, parcă, adevărate texte poetice. Trezind imagini, trezesc, prin farmecul cuvintelor, o trăire cu totul specială. Nici nu contează dacă sunt adevărate științific ori nu – până la proba contrarie. Ele sunt frumoase în sine. Aș spune că singura realitate, singurul adevăr de necontestat al Universului e Frumusețea lui, adică o valoare estetică, ceea ce a creat Dumnezeu. Noi căutăm cuvintele pentru a-i descifra tainele, adică revelația dată de Cuvânt.
Starea de cuvinte e același lucru cu starea de gând. Și ea e dată nu numai de operele literare, ci și de marile sisteme filosofice, de farmecul fabuloaselor teorii ale fizicii sau de demonstrațiile fascinante ale matematicilor. Adică de tot ceea ce înseamnă cunoaștere și se folosește de Cuvânt.
Starea de cuvinte e atunci când uiți de întâmplările imediate și te cufunzi în ceea ce ele îți dezvăluie cu forța lor de fantazare și de reflecție.
Închideți ochii… și imaginați! Sau țineți-i deschiși… și imaginați! Aceasta e Starea de cuvinte!
Eu vă voi vorbi despre starea mea de cuvinte și de gând pe care o cunosc cel mai bine și, cu smerenie, despre a celor pe care încerc să-i aflu”, spune Lucian Costache.
Medalion folcloric dedicat Zilei Iei Românești (24 iunie), eveniment coordonat de profesorul de canto popular Valentin Grigorescu, la care vor susține recitaluri de folclor și prezentări ale portului popular muntenesc membri ai Grupului Vocal Zavaidoc. Invitata specială, solista de muzică populară Rodica Oprican, instructor de dans al Ansamblului Folcloric de Copii Zavaidoc din cadrul Centrului Cultural Pitești, va oferi o demonstrație de cusut ii, o pasiune a îndrăgitei interprete, care s-a materializat prin numeroase ii pe care le-a lucrat.
Lectură din propriile creații literare, sub genericul Piramida înțelepciunii, susținută de poeta Doina Panaete.
Prelegerea cu tema Șahul și inteligența emoțională susținută de instructorul de șah Andrei Rădulescu, din cadrul Centrului Cultural Pitești. “Șahul este un sport care deschide numeroase noi orizonturi în calea oricărui practicant, un mijloc perfect de înțelegere și gestionare a unei diversități de emoții și nu în ultimul rând un sport al sufletului!”, subliniază Andrei Rădulescu.
