Pictorul Constantin Mosoia revine, cu toate pânzele sus, pe simezele Galeriei Metopa. Vernisajul expoziţiei marine şi solare deopotrivă a fost realizat într-o cheie uşor modificată. Ne obişnuiserăm cu un Mosoia fierbinte de tot, numai foc şi pară, abia pe ici-pe colo senzaţia de umbră călătoare, ea însăşi ostenită de cât a străbătut şi încă mai are prin şi peste compoziţiile pictorului piteştean.
De-această dată, însă, Mosoia introduce în scenă griurile. Bărci şi vapoare – somnolente sau trezite deja şi încordate într-un efort cu ancora invizibilă – animale marine, cu cleştii moi – moliciunea ţine de carnalitatea, de senzualitatea materiei, la care Mosoia nu vrea şi nici nu cred că poate renunţa – plaja şi întinderea de ape, dar mai ales acest gri de esenţă rară sunt cuiele de pe crucea expoziţiei deschise până la sfârşitul lunii iunie.
I-au stat alături, la vernisaj, maestrului Mosoia, cei care-l gustă întotdeauna cu plăcere, invitat special fiind preşedintele Filialei de la Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici, pictorul Gheorghe Dican.
Mosoia cel Gri