Nicolae Alexi, un artist complet, mereu neclintit, în căutare de subiecte şi formulări stilistice adecvate. El transmite configurări cu traiecte pline de nerv şi savoare.
Grafician de notorietate europeană, solicită imaginarul şi-l pune în relaţie fie cu universul dantesc, fie cu zona incitant graţioasă a eroticului. Posesor al unei rafinate sensibilităţi şi pregătit solid în cultura umanistă, controlează cu mare dibăcie lumescul, esenţializând limpede şi sugestiv un punct de vedere.
Compoziţiile sale surprind printr-un registru al afectivităţii de la dramatic la umor, dar şi printr-o întoarcere către sublim. Umorul său voluntar transformă estetica frumosului în cea a adevărului pe care ne ferim să-l observăm cotidian.
Îmbracă personaje cu drapaje, măiestrit construite printr-o caligramă (inspirată, poate, din miniatura medievală!?!). Elementele vegetale, animaliere şi abstracte sunt într-o continuă metamorfoză. Esenţa mişcării este generată de locul personajelor în compoziţie, dar şi de curbe şi deplasări ale centrelor de interes.
Asistăm la o seducătoare simbioză între romantic şi expresionism (preferă expresivitatea tridimensională).
Perpetua replică a vieţii – întâmplări şi non-întâmplări, unde figurativul se completează metaforic cu abstractul – ar putea fi considerată demers artistic în opera lui Alexi.
Artistul foloseşte un duct energic prompt şi cursiv pe un suport cromatic discret, cu un parfum mai degrabă arhaic decât modern. Substratul simbolic transpus într-un limbaj coerent şi inteligibil, fac din arta lui o adevărată „carte” a graficii, ce nu trebuie să lipsească din cultura universală.
Alexi se detaşează de „prea mult” şi, cu mijloace esenţiale, comunică stări şi emoţii uşor de citit, dar care persistă în mentalul privitorului, atât prin componenta filozofică, cât şi prin alcătuirea unui univers fabulos.
Artistul este pe bună dreptate o prezenţă contemporană care a fost onorat şi este onorat de specialiştii din România şi din diasporă.
Publicul îl primeşte cu simpatie, atât datorită căldurii operei sale, cât şi debordantei sale umanităţi.
Iată câteva dintre lucrurile pe care ar trebui să le ştim despre Nicolae Alexi.
Nicolae Aurel Alexi
Născut la 23 martie 1947, în judeţul Braşov, comuna Drăuşeni, România;
Absolvent al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Grafică, promoţia 1974;
Din 1976 membru al U.A.P. din România;
Din 1990 lector la Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice – secţia Grafică;
Din 1993 conferenţiar la Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice – secţia Grafică;
Din 2007 Conferenţiar Doctor, şef al catedrei de Master la Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti, Facultatea de Arte Plastice; Preşedinte al Filialei de Grafică Bucureşti în cadrul U.A.P. România;
Între 1993-1999, preşedinte al U.A.P. din România;
Între 2002-2006, vicepreşedinte al U.A.P. din România.
Premii:
2006 – Premiul U.A.P. pentru Grafică;
2003 – Premiul Revistei “Ramuri”, Craiova;
2000 – Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Ofiţer;
1998 – Marele Premiu al U.A.P. din România;
1993 – Medalia de Aur la Bienala de Artă Contemporană, Emiratele Arabe Unite;
1987 – Prmeiul U.A.P. pentru Grafică;
1986 – Premiul Cultura pentru Europa, Roma, Italia;
1985 – Premiul Academiei Române din Roma, Italia;
1984 – Premiul Academiei Mercurion, Roma, Italia;
1975 – Bursa Anuală U.A.P. pentru tineri artişti.