Bisericile

Când noi le părăsim
bisericile nu rămân singure.
În chip tainic,
cu mers subţire,
ele se ascund în năframe,
în aburi,
în fluturi,
în tămâia
din grădinile noastre,
tămâia aceea plină de ceruri
atât de bine ascunse
în bisericile
care nu rămân niciodată singure
când noi le părăsim.