Poetul Valentin Predescu s-a născut la 28 iunie 1946, comuna Bascovele, judeţul Argeş. Dupa absolvirea Liceului Nicolae Balcescu din Piteşti, începe mai multe facultăţi (teologie, filosofie, filologie), dar nu finalizează niciuna. Fire nededulcită la compromisuri, intră în vizorul autorităţilor vremurilor, fiind trimis forţat ca muncitor la Schela de Foraj Vâlcele.A debutat în revista Luceafărul, în 1969, cu povestirea Moartea puiului de şarpe. Debutul poetic are loc în 1970, în revista Argeş. Prin ordin scris, venit de sus, lui Tomozei i se interzice să îl mai publice pe Valentin Predescu!
Cărţi publicate: Gustul ierburilor (Biblioteca Argeş, Piteşti, 1971), Caietul debutanţilor 1975 (coautor, alături de Constantin Dracsin, Dumitru Pricop ş.a., Editura Albatros, Bucureşti, 1975), Gândind ode Patriei (coautor, dar nu cu poezie ,,patriotică”, Editura Albatros, Bucureşti, 1977), Gustul ierburilor. 1 (Editura Litera, Bucureşti, 1988).
Despre poezia s-au pronunţat elogios Gheorghe Tomozei (revista Argeş, oct. 1970), Victor Felea (Tribuna, 1971), Negoiţă Irimie (Tribuna, 1971), Cezar Ivănescu (Luceafărul, 14 febr. 1981), Marin Ioniţă (revista Argeş, 2/2004) ş.a.
De pildă, Cezar Ivănescu scria ,,Poemele nostalgice, amare, infantil-exultante ale lui Valentin Predescu, document autentic grăitor despre insesizabilele mişcări sufleteşti ale individualului care se identifică fericit cu sufletul colectiv, probează că viziunea lumii pentru român e precumpănitor estetică”, iar Ion Simuţ atrăgea atenţia că: ,,Gustul ierburilor… denotă o sensibilitate lirică meritând mai multă atenţie din partea noastră”.
Extrem de exigent cu sine, cu un sentiment al dreptăţii exarcerbat (a se vedea serialul publicat în revista Arges anul trecut, La moartea poeţilor) şi de o modestie ieşită din comun, Valentin Predescu a publicat foarte puţin şi foarte rar, preferând să-şi transforme existenţa în poezie…