Informare
Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 11-17 martie 2024, evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, luni, 11 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Dialogul cu tema „Pianul și acordeonul în jazz”, în cadrul proiectului „Medalion artistic cu Mariana Claudia Filipescu”, coordonat de interpreta de romanțe și folclor Mariana Claudia Filipescu, avându-l invitat pe pianistul Florin-Emanuel Pană, din Piteşti, eveniment care va avea loc luni, 11 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Florin-Emanuel Pană este cadru didactic jazz-muzică uşoară învăţământ liceal/postliceal, în cadrul Liceului de Arte “Dinu Lipatti” din Piteşti. Colaborează cu Filarmonica Piteşti ca artist instrumentist la pian şi acordeon. Aceeaşi colaborare o are şi cu Teatrul “Alexandru Davila” din Piteşti. Este colaborator de mai mulţi ani la Televiziunea Română, în cadrul emisiunii realizate de Paul Surugiu-Fuego, <Drag de România>. Artistul Florin-Emanuel Pană este un om modest, blajin, educat, deschis, carismatic, muncitor, cu un potenţial artistic incontestabil. Abordează cu uşurinţă orice gen muzical. În spatele acestei calităţi stau multe ore de studiu. Îi întrevăd un viitor strălucit în genul muzical jazz, rar întâlnit în zona noastră”, spune Mariana Claudia Filipescu.
Dialogul cu tema „Valori naționale și universale într-o lume în schimbare. Sentimentul de apartenență, identitate și identificare; patriotism și înstrăinare”, în cadrul proiectului „Invitați la <Cafeneaua literară>”, coordonat de poetul Virgil Diaconu, directorul revistei de cultură „Cafeneaua literară”, avându-l invitat pe scriitorul Mihai Nicolae, doctor în drept, Universitatea București, președinte al Institutului “Frații Golescu” pentru relații cu românii din străinătate, eveniment care va avea loc marți, 12 martie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Mihai Nicolae locuiește în București. A publicat mai multe articole în presa de limba română din țară, Chișinău și Cernăuți. Are colaborări la radio, la tv. și portaluri culturale. Volume editate: <Istorii paralele> (1992), albumul <Românitatea răsăriteană. Biserici rupestre din Basarabia> (2006), <De viță românească> (2017), <Altare și frontiere> (2018), <Călătorii identitare. Românii megieși>, vol. I, 2021, <Călătorii identitare. Romanii megieși>, vol. II, 2024. Activitatea lui Mihai Nicolae a primit recunoașterea unor instituții și asociații din țară și străinătate, constând în diplome și medalii. Printre ele se află și înalta distincție <Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni>”, informează Virgil Diaconu.
Lansarea volumului de poezie cu titlul „Vortexul iubirii”, în cadrul proiectului „Suflet pe Rime și Nuanțe”, susținut de poeta și artistul plastic Loreta Din, marți, 12 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Vă invit la lansarea celui de-al cincilea volum de poezii < Vortexul iubirii >! <Iubirea adevărată nu are cursul lin> (William Shakespeare). Câte transformări se petrec în sufletul unui îndrăgostit?
Sufletul îndrăgostitului plutește, dansează, vibrează, este într-o continuă schimbare, este angrenat în această mișcare browniană cauzată de intensitatea vulcanului care erupe din iubire. Trecerea lui prin diferite etape, de la zbucium la liniște, de la nesiguranță la încredere, de la lacrimi la zâmbet, și lista ar putea continua, dând naștere la întrebări care de cele mai multe ori rămân fără răspuns. Acest vortex emoțional al iubirii este reprezentat vizual prin lucrarea plastică de pe prima copertă (care poartă același titlu și care îmi aparține), dorind să vă atragă atenția asupra lecturii.
Motto-ul meu este <Fiecare dintre noi trăiește iubirea diferit, pentru că și iubirile diferă între ele>”, spune Loreta Din.
Prelegerea cu tema „Ipostaze ale iubirii. Antropomorfism. Mihai Eminescu”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme culturale în emoții raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 13 martie de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„E încetățenită ideea că poezia de dragoste a Poetului e profund sentimentală. Adevărul e că el vede dragostea în multiplele ei ipostaze, așa cum și Femeia are <fețele> ei diferite: femeia înger, femeia demon, femeia înger și demon, femeia copilă, pubera, femeia titanescă, serafică, cochetă, <puică moțată>, <matroana> etc., etc. Chintesența admirativă stă în formularea <Veneră și Madonă>, între frumusețea întrupată și frumusețea morală, curată, între frumusețea cu trup, lutiferă, și frumusețea de aer, ca idee, ca statuie, ca gând – Frumusețea în sine…”, spune Lucian Costache.
Prelegerea cu tema “Vetre de Credință și Cultură. Mănăstirea Rohia”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept de la Centrul Universitar Pitești, eveniment care va avea loc miercuri, 13 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Mănăstirea Rohia (numită și Mănăstirea <Sfânta Ana>), cu hramul <Adormirea Maicii Domnului> se află în satul Rohia (în prezent aparținând orașului Târgu Lăpuș) din județul Maramureș. Este primul ansamblu monahal ortodox ridicat în Ardeal după Marea Unire din 1918 și se numără printre valoroasele monumente bisericești și de artă religioasă. Construită în anul 1923 de preotul Nicolae Gherman, care își plângea fiica, Anuța, trecută la Domnul la numai zece ani, și ca urmare a unei revelații divine, mănăstirea a fost rectitorită de I.P.S., vrednicul de pomenire, Justinian Chira, la sfârșitul anilor ’90. Este și lăcașul sfânt unde a fost călugărit omul de cultură Nicolae Steinhardt, care a trăit aici ultimii ani din viață. Mănăstirea a rezistat în timpul ocupației hortyste și prigoanei comuniste, reușind ca prin activitatea sa duhovnicească, misionară și culturală să devină un centru de referință al monahismului ortodox în nord-vestul țării. Așezământul posedă o bogată colecție de icoane și una dintre cele mai mari biblioteci mănăstirești ortodoxe din Transilvania. Din patrimoniul spiritual al Mănăstirii Rohia face parte și Icoana Maicii Domnului Îndurerată, făcătoare de minuni, care se află în prezent în Paraclisul <Sfântul Ierarh Nicolae> de la demisolul noii biserici. Icoana reprezintă tânguirea Maicii Domnului și semnifică plângerea pentru fiica Anuța a părintelui ctitor Gherman, dar și plângerea pentru distrugerea celor 150 de mănăstiri transilvănene care au fost nimicite în secolul al XVIII-lea. Pictată pe lemn de chiparos de către călugărul Nicanor din Sfântul Munte Athos, la cererea preotului ctitor Nicolae Gherman, a fost adusă la Rohia în 1926, la prima sfințire a bisericii. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Rohia a dat și continuă să dea mult ajutor și mângâiere pentru mănăstire și viețuitorii ei, dar și pentru cei care o cercetează. În acest loc sfânt s-au nevoit și activat monahi și duhovnici renumiți precum Arhiepiscopul Justinian Chira, care a fost și starețul mănăstirii timp de 30 de ani. Pentru meritele sale la conducerea mănăstirii, în 1973, starețul Justinian Chira, vrednicul de pomenire, a fost hirotonit episcop vicar și ulterior arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, primind titlul <Maramureșeanul>. Datorită activității sale duhovnicești, culturale și administrative, mănăstirea a fost vizitată de numeroși credincioși din întreaga țară, dar și de mari oameni de cultură care au activat aici, precum poetul Ioan Alexandru, preotul profesor dr. academician Dumitru Stăniloaie, Geo Bogza, Nicolae Steinhardt și alții. În expunerea noastră vom dezvolta aceste aspecte ce particularizează și caracterizează această importantă vatră de credință și cultură românească”, spune Marius Andreescu.
Dezbaterea cu tema “Integrarea cultural-spirituală”, în cadrul proiectului “Ferestre Culturale”, coordonat de jurnalistul Ahmed Jaber, având-o invitată pe poeta dr. Elena Armenescu, eveniment care se va desfășura miercuri, 13 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Întrucât unul dintre principiile Uniunii Europene este integrarea socio-culturală, pentru a integra un val mare de migranți sosiți în Europa, din culturi diferite, cu oameni diferiți sortiți să trăiască împreună, doar prin cultură putem comunica. Din punct de vedere spiritual, Uniunea Europeană are ca principiu și toleranța. Vă invit la o dezbatere interactivă, pentru a înțelege că, deși suntem diferiți, gândim la fel și simțim la fel”, spune Ahmed Jaber.
Dialogul cu tema “Os de floare!”, în cadrul proiectului sub genericul “Povești pictate”, coordonat de artistul plastic Mihaela Viorela Martin, promotor cultural, având-o invitată pe Georgiana Magdalena Ștefănescu, de profesie avocat, eveniment care va avea loc joi, 14 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Tema ediției de martie a proiectului vine de la o poezie a invitatei mele, Georgiana Magdalena Ștefănescu. Doamna este de profesie avocat, membră a Uniunii Naționale a Barourilor din România, și este și realizator de emisiuni tv. Fire sensibilă și creatoare de frumos, Georgiana Magdalena Ștefănescu pictează, realizează expoziții de artă plastică și scrie poezii”, informează Mihaela Viorela Martin.
Dialogul cu tema “Feminitate și Maternitate”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Împreună pe drumul de la Ego către Sine”, coordonat de psihologul Cosmina Olteanu, având-o invitată pe Augustina Ene, psihoterapeut, eveniment care se va desfășura joi, 14 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Ținând cont de faptul că luna martie este luna în care se celebrează femeia cu toate fațetele sale, am invitat o profesionistă desăvârșită, dar și un om deosebit, Augustina Ene, psihoterapeut și consilier psihologic specialist, să dezbatem acest subiect delicat, complex, esențial, tainic în profunzimea sa, și anume rolul feminin și matern. Vom aborda această temă cu scopul de a stabili câteva repere sănătoase și firești, ținând cont de latura psihologică a fiecărei persoane, indiferent de gen”, spune Cosmina Olteanu.
Conferința cu tema „Mari necunoscuți ai culturii române. Scriitori din exilul anticomunist”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură „Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, având-o invitată pe prof. univ. dr. Mihaela Albu, eveniment care va avea loc vineri, 15 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Conferința, itinerantă (deschisă la Biblioteca <Aman> din Craiova, continuată la <Casa Ștefan Baciu>, Brașov, la Casa de Presă <Libertatea> din Pancevo, Serbia, precum și la universitățile din Chișinău și Cernăuți), are drept scop <aducerea acasă> a unor mari personalități ale culturii noastre, rămase (încă) și astăzi, după mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, necunoscute (sau foarte puțin mediatizate). Nume – cu renume – în alte țări, cum au fost Vintilă Horia (romancier, câștigător al premiului <Goncourt> pentru roman, poet, eseist), Ștefan Baciu (poet, jurnalist, profesor de literatură sud-americană la Universitatea din Hawaii), Alexandru Ciorănescu (comparatist, eseist, poet, unul dintre cei mai importanți istorici ai insulelor Canare), Constantin Eretescu (etnolog, antropolog, scriitor, una dintre cele mai importante personalități românești din S.U.A.), N.I. Herescu (latinist, poet, romancier, traducător), George Uscătescu (poet, eseist, filosof, fondatorul unei importante reviste la Madrid – <Destin>), Alexandru Busuioceanu (critic de artă, critic literar, poet, traducător), Constantin Amăriuței (filosof, romancier, câștigător al premiului <Rivarol> pentru roman în Franța), Basil Munteanu (comparatist, autor al primei istorii a literaturii române în limba franceză) și încă mulți alții pot fi (și se cuvine) cunoscute alături de cele ale lui M. Eliade, E. Cioran ori Eugen Ionescu”, informează Leonid Dragomir.
„Cupa Alfil Junior”, eveniment coordonat de profesorii de șah de la Centrul Cultural Pitești, dr. Ovidiu Stancu și ing. Andrei Rădulescu, sâmbătă, 16 martie, între orele 9.00-16.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții.
“<Cupa Alfil Junior> cuprinde 8 turnee de șah rapid și blitz, organizate de Clubul de șah <Alfil Pitești> în parteneriat cu Centrul Cultural Pitești și Centrul Universitar Pitești. Gazda pentru turneele G și H va fi Sala Multifuncțională de la Centrul Cultural Pitești, iar pentru turneele A-F Sala Academica de la Centrul Universitar Pitești. Turneele sunt destinate copiilor și tinerilor cu vârste între 5 și 20 de ani”, informează Ovidiu Stancu și Andrei Rădulescu.
Concursul de dans sportiv „Cupa Muntenia”, ediția a V-a, coordonat de coregraful și arbitrul internațional Alfred Schieb, eveniment care se va desfășura sâmbătă, 16 martie, și duminică, 17 martie, la Sala Sporturilor din Pitești.
„Concursul se desfășoară conform programului:
Sâmbătă, 16 martie, de la ora 9.00 – Concurs de dans sportiv, la care participă 300 de concurenți cu vârste între 4 și 45 de ani, de la 40 de cluburi din țară. Se dansează dansuri standard: Vals lent, Tango, Vals vienez, Slow-fox, Quick-step și dansuri latino: Samba, Cha-cha, Rumba, Paso Doble, Jive. Juriul este format din arbitri de la 20 de cluburi din țară, atestați de Federația Română de Dans Sportiv.
Prețul unui bilet este de 35 de lei. Copiii și pensionarii au intrarea liberă.
Duminică, 17 martie, de la ora 10.00 – Concurs de Streetdance, la care participă 100 de concurenți cu vârste cuprinse între 4 și 30 de ani. Componența: solo, duo, small team, big team și mega team. Jurizează arbitri atestați de Federația Română de Dans Sportiv. Prețul unui bilet este 20 de lei. Copiii și pensionarii au intrarea liberă”, informează Alfred Schieb.
