luca pituPoetul Mihai Ursachi în conştiinţa
unora dintre «sursele» sale

E vorba neîndoielnic, în rândurile ce urmează, de a exploata literar, prin rebranduire textuantă, cel puţin un document securoic prelevat de noi înşine din dosarele de urmărire informativă, prea puţin duioase, necum duiliu-zamfiresciene, ale obiectivului «Popa» şi/sau «Pavel». În ele, în D.U.I.-uri, Mihai Ursachi, Ana Cojan, Tereza Culianu, sora lui Ioan Petru Culianu adicătelea, ori Emil Brumaru răsar şi la nivel de sinteze ofiţereşti, semnate îndeobşte de tov. locot. Stanciu M.F., şi la nivelul notelor informative livrate de «surse», în case conspirative precum cea poreclită «Stejar», mulgătorilor boţârlanici de la Serviciul III, responsabili cu transformarea tuturor vizitatorilor etranjeri în spioni potenţiali, ba chiar şi pe o listă de «legături» ale urmăritului din Anii Şaptezeci, unde intră colegi de catedră, amici literari, comeseni de Casa Universecuritarilor şi doi… ciripoi. Acolo – după lectorii de limbi străine Roberto Scagno, Lionel Lebel, Chris Lawson, Jean-Paul Goujon şi Michel Rouan – se instalează confortabil poetul Mihai Ursachi, asistenta universitară Ana Cojan, poetul Emil Brumaru, «fără ocupaţie», asistenta universitară Tereza Culianu, studenta Codruţa Cursaru, alături de sicofanţii academici «Sergiu Păun» & «C. Cristescu», «cotaţi ca prieteni ai obiectivului», cu misiuni în Reţeaua Informativă., la Serviciul 3/SF, ori numai la Serviciul 1.

2008-03-01T16:00:00+02:00