B. FUNDOIANU/
BENJAMIN FONDANE
 
EXERCIŢIU
DE FRANCEZĂ/ EXERCICE
DE FRANÇAIS
 
Auteuil! E seară, iată, iar eu sunt un metec.
Afişele,-n stridenţă, pe ziduri, se întrec
şi-s ca o gălbinare şi-un roz menstrual. Uleiul
de peşte pute,-n stradă, şi, sub afişe, cleiul.
Metroului, sirenă-i e soarele, precum
şi podurilor, multe, metalice… Acum,
aprinse-s stele Auer, ce densul cer îl scaldă.
Te simt din nou, Vienă, dospind pe pielea-mi caldă!
Sub soarele electric, câte-un autocar
şi-agilele-ţi tramvaie nişte şopârle-mi par.
Ploua cu bere, galben şi trist, peste amaruri…  
Drept coktail, limbi străine ni se serveau prin baruri;
era o spumă ca a săpunului… Fiori
mă tot treceau la gândul că doamnele-au viori
în inimă. Foşti îngeri, groom-i palizi căscau ochii
la paşii lor, frenetic dansând sub scumpe rochii.
Iar tot ce beam, Vienă, plăteam, – ca, uneori,
să fim lăsaţi, cu-arcuşul, să mângâiem viori.
 
Paris