Despre D a y a n, de Mircea Eliade

Incipit-ul nuvelei fantastice Dayan e o scenă realistă: discuţia banală dintre doi studenţi. Se conturează portretul unui coleg de-al lor, genial matematician, Constantin Orobete, supranumit Dayan, întrucât, la fel ca politicianul din Israel, pierzându-şi un ochi într-un accident, purta (ca şi acesta) un bandaj negru pe orbită.
Intrăm brusc în lumea fantasticului, deoarece, din această convorbire aflăm că purtase banderola pe ochiul drept, iar de câteva zile o… mutase pe cel stâng.
Schimbarea părându-li-se suspectă, se hotărăsc să informeze pe cine trebuie.
Suntem într-un stat totalitar, în deceniul al optulea din secolul trecut, când delaţiunea era în floare.
În întrevederea cu Decanul, excepţionalul tânăr îi explică „misterul“, jurându-se pe mormântul părinţilor săi că spune adevărul.
Întâlnindu-se cu Ahasverus, acesta îi propune să-i schimbe bandajul pe celălalt ochi, să fie întocmai ca politicianul din Israel.
„Fantasmagoriile“ lui Orobete îl indignează pe Decan, care-l ameninţă cu eliminarea şi ancheta.
În cea de-a doua întrevedere cu Jidovul rătăcitor, acesta îl călăuzeşte în labirint şi-l iniţiază.
„Dacă ai geniu matematic, aşa cum se spune, ai să înţelegi şi această virtute a Timpului de a se concentra şi dilata după împrejurări.“
Tânărul se gândea permanent la punerea la punct a unei ecuaţii pe care n-o rezolvase pe deplin. Era obsedat de o enigmă: secretul care se păstrează referitor la ultimele cuvinte ale lui Einstein şi Heisenberg: forţa prin care poate fi manevrat timpul.
„Atunci totul e posibil şi omul, spre nenorocirea lui, se poate substitui lui Dumnezeu. Mi se pare foarte probabil că din această cauză se păstrează secretul cu atâta stricteţe. Foarte probabil că amândoi au spus: «Băgaţi de seamă că vă jucaţi cu focul. Nu numai că puteţi incinera tot globul, în câteva secunde, dar vă puteţi trezi cu sute de mii sau chiar milioane de ani înapoi, la începutul vieţii pe pământ. Încercaţi să pregătiţi un grup ales, o elită, un număr de matematicieni şi fizicieni, ci şi de poeţi şi de mistici, care să ştie cum se declanşează procesul de anamneză, adică să refacă civilizaţia (dacă mai merită să fie refăcută)»…“
Cel de-al doilea erou, un bătrân îmbrăcat ciudat, cu un fel de caftan lung şi zdrenţuros e legendarul Ahasverus, Jidovul rătăcitor, care a fost blestemat să cutreiere lumea şi să nu moară decât cu puţin timp înaintea Judecăţii din urmă. E arhicunoscutul personaj al romanului foileton în zece volume, al lui Eugene Sue…