O PRECIZARE:
Aflu, de la un cunoscut publicist, că episoadele, două, consecutive, în care l-am prezentat pe Jean Dumitraşcu,  au stârnit discuţii în mediile  culturale locale. Gestul meu de a scrie despre Jean, ca despre o prezenţă notabilă în boema locală, a fost considerat ca o formă de linguşire a lui. Toţi aceştia, şi alţii care gândesc aşa, trebuie să afle că, vor nu vor, Jean este un adevărat om de cultură, care a pus în operă numeroase proiecte culturale, spre deosebire de ei, care-s nişte flecari şi colportori. Dreptul meu la memorie  nu mi-l poate lua nimeni; am căderea să scriu despre oamenii pe care i-am cunoscut şi împreună cu care am zidit ceva. Am scris despre Jean în momentul în care el nu mai era nici directorul Centrului Cultural Piteşti şi nici al revistei Argeş, aşa că nu văd ce foloase aş avea în urma demersului meu. Am scris, de-a lungul a aproape patru ani, despre aproape 30 de oameni de cultură, care au reprezentat boema piteşteană şi au opus rezistenţă, prin creaţii şi nonconformism, regimului comunist. După logica acestor clevetitori nărozi ar fi de presupus că am primit, în vreun fel, foloase de la aceştia ! E ridicol,  mai ales că mulţi dintre boemi sunt morţi, în paza Domnului…