De curând am vizionat la postul TVR1 un reportaj-anchetă despre Valea Jiului, despre modul cum se cheltuiesc, pe alte căi şi în alte scopuri, „banii minerilor”, altfel spus bani care ar trebui să alimenteze nişte investiţii normale, corecte, eficiente şi nu alimentează… Un reportaj destul de confuz, prost regizat, cu o greşită alegere a interlocutorilor. Partea de investigaţie propriu- zisă era şi ea greşit concepută. Iată, mi-am zis fără să fiu surprins, încă un exemplu de poncif, de cădere în clişeele care au acaparat imaginea Văii Jiului în ultimii 16 ani: mineriade, manipulare, concedieri şi închideri de mine, fonduri care nu ajung unde trebuie, tristeţe, mizerie, dezolare. Desigur, nimic din toate acestea nu este străin de Valea Jiului. Însă ceea ce m-ar fi surprins plăcut ar fi fost încercarea de a arăta şi faţetele frumoase ale lucrurilor ori de a căuta, prin chestionarea unor interlocutori mai inteligenţi, mai oneşti şi nu neapărat „luaţi de-a gata”, nişte soluţii la starea de fapt aproape dezastruoasă. Cel puţin aşa reieşea din ce „se dădea pe post”. Dar ce să aştepţi de la un reportaj de serviciu făcut în fugă  de nişte neprofesionişti?