Un scriitor basarabean uitat aşezat
pe veci la Piteşti

Fondul de carte al Bibliotecii „Dinicu Golescu” din Piteşti este în posesia volumului „Istoria literaturii române în Basarabia” de Mihai Cimpoi. Cu toate că este un compendiu, volumul prezintă cu suficiente date evoluţia literaturii basarabene în limba română de la Costache Conachi până la Grigore Vieru.
Dar la literatura interbelică dau peste o ştire care mă intrigă. La prozatorul şi folcloristul Gheorghe V. Madan, născut la 5 octombrie 1872 la Truşeni, judeţul Lăpuşna, şi decedat la 23 noiembrie 1944, la Piteşti.
Scriitorul fusese prezentat, pe când mai era în viaţă, de neobositul publicist Gh. Bezvisoni, editorul, şi într-o proporţie de aproape 75% autor al materialelor apărute în revista „Din trecutul nostru”, revistă cu o ţinută aleasă, a rămas una dintre puţinele mărturii privitoare la personalităţile culturale din Basarabia şi la opera rămasă în urma lor. Printre altele, revista a publicat, ca supliment, volumul „Manuc bei”, reeditat în acest an de editura „Ararat”, unul dintre puţinele scrise în cele două secole scurse de la moartea sa.
Cine a fost Gh. V. Madan şi cum a ajuns în Piteşti?
Fiu al unor plugari basarabeni, termină Seminarul Teologic din Chişinău în anul 1891 şi mânat de gustul pentru aventură trece clandestin în România, nici mai mult, nici mai puţin, pentru a se întâlni cu B.P. Hasdeu şi cu scriitorii basarabeni de limbă română aflaţi la Iaşi şi Bucureşti.

2011-11-08T16:00:00+02:00