NELINIŞTE

între înserare şi uitare
ploaie de paradoxuri
peste catedralele clipei

păsări măiastre
îţi ciugulesc din palmă
seminţele resemnării

uneori ţi se pare că ai prins firul
ce duce în miezul tainei
a fost doar o părere

şi totuşi te-ai trezit a doua zi
brobonit de promoroaca
unei revelaţii

prima treaptă
spre dezlegarea misterului
pajiştea cu îngeri
dintr-un nor sidefiu

deodată
când te aşteptai mai puţin
în calculele tale a apărut
o stea necunoscută…