FLORI BALANESCU
 
autobiografie

mai dureros decât durerea. să te rejectezi din tine. să te pândeşti dintr-un colţ cu spaima că-ţi vei scăpa. că nu vei mai recunoaşte visul. să-i studiezi pe ceilalţi cu ochii cât luna. să fii sigură că nu te mai hărţuieşte nimeni. o oboseală din care nu te vei mai odihni. autopândă sub straiele necunoscutelor vânate
de animale ce-n alte treceri au fost vânători.
ochii gura timpanele esofagul năclăite de mocirla românia. gunoiul românia depus pe scoarţa planetei microprolactinom. numai o tăcere care să acopere mizeria.
măcar un potop. sau o noapte adâncă. să pot evada.
sufletul unui copil otrăvit de cea mai bolnavă iluzie.
inima strivită a mamei
în aşteptarea dreptăţii imanente.

(autopândă)

2010-03-07T16:00:00+02:00