VALENTIN PREDESCU

Răchita şi lacul

1. Jocul

Să începem azi
    dacă nu chiar mâine
cu răchita şi cu lacul;
şi să şezi
    răstignit, de nu, pe vine
culegând furiş cu sacul
şoapte, lacrime, suspine.

Uite, iată, vezi că vine
mormolocul,
    sus pe mal
vede, pleacă –
’şi face jocul
reuşind un salt mortal.

Apoi, broasca, nu în apă
ci-n răchită, nevăzută –
’şi alarmează-un neam de-o teapă
prin orăcăire multă.

Peştii, mulţi, de nu, puţini
cu cârligu-n cerul gurii
dau din lacrime subţiri
vămile Fărâmiturii.

2008-12-03T16:00:00+02:00