another coin

poftele sunt nişte animale de casă
ce trebuie regulat scoase afară

dar, dragoste!
prinde-mă-n insectarul tău, scoate-ţi
boldul de aur şi prinde-mă
iute
am aripi puternice,
le-am primit la pachet cu
corsetul
puţin să aplaud şi-ntreg insectarul
ţi-l voi sălta uriaş, pân-la ceruri
sufletele ţi le voi lua
cum rufele de pe frânghii le-aduni pe-nserat
după ce le-au purtat
toate vânturile

la traversarea situaţiei, ochii capitonaţi cu pitbuli
salută vedenia risipită-n siaj
în aceste clipe de vârf, monoclul de nas nu
se-mpiedică

altfel putem ridica de la sol sentimente
diverse

cafeaua, de pildă,
să fie mai degrabă solidă, alb-negru,
deloc casantă,
şi să raspundă la numele
saudek

– ce faci acum? eşti acasă?

– da, mă mişc lent, să nu pierd şuruburi

– şi eu,
aş putea veni să dorm cu tine

– o să te umplu de fise? spune-mi măcar
că azi, măcar azi, tu ai fanta cea norocoasă