Simion Florea Marian,
Botanica poporană română

La peste un secol de la moartea lui Simion Florea Marian, s-a publicat la Ed. Muşatinii din Suceava, în anul 2008, primul volum din marea sa operă Botanica poporană română, literele A-F, iar în 2010, sub auspiciile Editurii Academiei Române, s-au publicat volumele al doilea şi al treilea, cu literele G-P şi, respectiv, P-Z. Este o „Ediţie critică, introducere, repere bibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori şi bibliografice de Aura Brădăţan”.
Vol. I are o Introducere (p. 5-10), în care autoarea acestei monumentale ediţii vorbeşte despre activitatea lui S. Fl. Marian în general, dar ne dă şi importante informaţii despre această mare operă, nefinalizată.
Botanica poporană română este „o veritabilă enciclopedie de cultură populară, de interes major pentru studiul evoluţiei spiritualităţii, tradiţiilor şi  obiceiurilor poporului român, un tezaur lingvistic pentru cercetarea etimologică, istorică, semantică şi dialectală, este fără îndoială cel mai ambiţios proiect al părintelui etnografiei şi folcloristicii româneşti….” (p. 5). Dintre cele 520 capitole ale lucrării, autorul a publicat doar 54 în reviste, acestea reprezentând „o contribuţie covârşitoare la răspândirea cunoştinţelor de etnobotanică pe tot cuprinsul ţării” (p. 7). În vol. II, p. 11, Aura Brădăţan scrie: „Botanica poporană română este cu adevărat un tezaur de cultură naţională, în deplinul înţeles al cuvântului, aşa cum nu s-a mai scris şi nici nu se va mai scrie poate niciodată. Conţine: denumiri în limba latină, uneori şi în limba germană, descrierea plantei, locul unde creşte, datini, credinţe, obiceiuri, legende, doine, proverbe, zicători, descântece, vrăji, farmece, întrebuinţări casnice, reţete cosmetice şi culinare, descriere de jocuri şi jucării etc. Tipărirea lucrării, după mai bine de o sută de ani, este un firesc act de recunoaştere a meritelor ştiinţifice ale lui Marian, a cărui faimă a trecut graniţele ţării, fiind preţuit în mediile academice din Europa încă din timpul vieţii.”