Informare
Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 7-11 septembrie, evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români, Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, eveniment care va avea loc luni, 7 septembrie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Dialogul cu tema „În afara spiritualității, sufletele rămân nevindecate”, în cadrul proiectului cultural-motivațional „Arta Devenirii”, coordonat de scriitoarea Silvia Grigore, având-o invitată pe Liliana Finta, consilier și trainer în spiritualitate aplicată, eveniment care va avea loc luni, 7 septembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Vom vorbi despre disconfortul sufletesc pe care la un moment dat orice om îl simte când înțelege că dincolo de vacarmul lumesc este o liniște divină care ne așteaptă cu răspunsuri la toate. Vom afla care sunt întrebările, frământările și temerile. Vom vorbi despre cine ne răspunde atunci când strigăm la ceruri și despre cât de frumoasă și copleșitoare este bucuria atunci când înțelegem că o sursă nevăzută ne răspunde. Invitata mea ne va prezenta și câteva tehnici de conectare spirituală, ceea ce mă face să cred că merită urmărită. Vă așteptăm cu drag!”, spune Silvia Grigore.
Prelegerea cu tema “Piteștii în scrierile călătorilor străini”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document “Restituiri Pitești”, istoricul dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, luni, 7 septembrie, de la ora 20.00.
„Asupra realităților cotidiene ale Ţării Româneşti, precum şi a modelelor culturale româneşti, pagini de o mare importanţă istorică ne-au lăsat călătorii străini care au vizitat teritoriul ţării noastre. Deşi supuse unui subiectivism generat de cele mai multe ori de false aşteptări şi necunoaştere, relatările călătorilor străini reprezintă nu numai o sursă bogată de informaţii pentru orice aspect al cotidianului din țările române, ci şi un barometru al evoluţiei culturii şi civilizaţiei româneşti din acele vremuri. O parte din aceşti călători străini au trecut şi prin oraşul Piteşti. Oraşul provenit dintr-un târg se dezvoltă după 1800 şi începe să capete eclectismul capitalei Bucureşti. Sediu al isprăvniciei, staţie de poştă, centru negustoresc, Piteşti era şi un loc în care tot mai mulţi boieri îşi construiau locuinţe impunătoare. Scrierile călătorilor străini demonstrează perioada de modernizare a Ţării Româneşti evidentă şi în cazul Piteştiului, acolo unde Dincă Brătianu îl primeşte pe consulul francez în uniformă modernă (evenimentul se petrece în timpul perioadei regulamentelor organice)”, spune Marin Toma.
Prelegerea cu tema “Creștinism, Constituții și Constituționalism. Istorie și Actualitate”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, eveniment care va avea loc marți, 8 septembrie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Relația dintre ortodoxie, constituție și constituționalism în România reflectă un parcurs istoric complex, evoluând de la modelul bizantin al <simfoniei> (armoniei dintre puterea spirituală și cea seculară) până la principiul modern al autonomiei și secularismului cooperant din actualul text constituțional. Acest raport reprezintă o temă fundamentală de cercetare juridică și teologică analizată pe larg în literatura de specialitate, dar și în jurisprudența Curții Constituționale a României. De-a lungul modernizării statului, statutul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a fost redefinit succesiv prin marile acte constituționale: Constituția de la 1866: a marcat secularizarea inițiată sub Cuza și a stabilit independența instituțională. Actul proclama creștinismul ortodox ca <religiune dominantă a Statului român>, impunând totodată ca Biserica să fie autocefală (neatârnată de nicio ierarhie străină). Constituția de la 1923 (România Mare): a ridicat BOR la statutul de Biserică Națională. Articolul 22 stipula: <Biserica ortodoxă română, fiind religia marii majorități a Românilor, este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are primatul asupra celorlalte culte>. Ierarhii ortodocși (mitropoliții și episcopii) deveneau membri de drept ai Senatului României, integrând organic religia în structura legislativă a statului. Regimul Comunist (Constituțiile din 1948, 1952, 1965): au instituit separarea brutală și formală a Bisericii de Stat. Sub dictatură, deși libertatea de conștiință era mimată în textul legii, cultele au fost trecute sub controlul strict al Departamentului Cultelor, activitatea lor fiind drastic îngrădită și subordonată intereselor partidului-stat. Constituția actuală a României (adoptată în 1991 și revizuită în 2003) propune un model democratic echilibrat, care refuză atât extremele unui stat teocratic, cât și pe cele ale unui secularism agresiv. Statul are ca fundament unitatea poporului, iar cetățenii sunt egali, fără deosebire de religie. România nu are o <religie de stat> oficială. Este prin urmare un stat ateu. Garantează libertatea gândirii și a credințelor religioase. Cultele religioase sunt autonome față de stat și libere să se organizeze conform propriilor statute. În ciuda separării juridice, Constituția prevede că cultele <se bucură de sprijinul statului>, facilitându-se asistența religioasă în armată, spitale, penitenciare și predarea religiei în școlile publice. În societatea românească actuală, intersecția dintre valorile ortodoxe majoritare și normele dreptului constituțional european generează tensiuni teoretice și practice constante. Există dezbateri aprinse cu privire la finanțarea cultelor din fonduri publice și prezența simbolurilor religioase în spațiile administrative. Criticii argumentează că influența BOR perturbă uneori neutralitatea statului, în timp ce susținătorii evidențiază rolul identitar istoric și activitatea social-caritabilă. Ortodoxia nu acționează doar ca un cult, ci ca un factor de coeziune socială care configurează <constituția vie> (mentalitatea colectivă) a poporului, forțând legiuitorul secular să caute permanent un compromis între progresismul constituțional, imperativele globalismului instituțional și juridic și pe de altă parte tradițiile ortodoxe milenare ale poporului român, identitatea sa spirituală. În expunerea noastră vom dezvolta această temă”, spune Marius Andreescu.
Prelegerea cu tema “Femeia în creștinism”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Biografii de Excepție”, coordonat de muzeograful, scriitorul, prof. dr. Octavian Dărmănescu, marți, 8 septembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Spre deosebire de celelalte monoteisme, creștinismul valorizează natural femeia. Internaționalist, el, de altfel, este și astăzi progresist, principiile lui anti-sclavaj fiind la fel de actuale și de bun-simț. Că lumea este așa cum este și că principiile creștine sunt ignorate este treaba istoriei, nu a creștinismului în sine, acest autism asumat și organizat fiind un pariu pierdut al unei lumi <nebune, nebune, nebune>, vorba filmului. În definitiv, ce ar pierde omenirea dacă am fi corecți cu toți defavorizații ei? Până acum un veac inclusiv în creștinismul istoric (decăzut) femeia era un fel de articol al inventarului viu din gospodărie. Ea făcea copii, mâncare și trebuia să tacă. Patriarhatul imperturbabil și injust nu îi lăsa nici măcar dreptul la întrebări. Femeia ca semi-om. Rușine, oricum… La început de an nou bisericesc propunem o temă foarte stringentă: omul nou. Creștinul poartă și azi matricea ideii de om nou. Nașterea Fecioarei Maria (8 septembrie) deschide lumii oportunitatea aplicării la scară largă a ideii de om nou. Ea naște pe Fiul Omului, Răscumpărătorul oamenilor. Și culmea, ca un făcut, în surzenia implacabilă și fudulă a mileniilor patriarhatului, ale unui bărbat mereu războinic și rapace, salvarea vine de la o femeie, mai mult, fecioară! Forțelor brute, tapajului asurzitor al unei istorii pline de bătălii și de gropi comune i se opune simplu și biruitor o adolescentă sfântă, cel mai pur reprezentat al rasei umane. Să demantelăm, așadar, în pragul toamnei, roadele unei istorii vechi care se întrupează fragil, dar profetic, într-o femeie. Toate profețiile mozaice vestesc o femeie și un bărbat, o mamă și un prunc. Femeia ca treaptă a soclului sfânt, ca ofrandă a unei umanități care nu mai poate merge înainte fără o schimbare istorică”, spune Octavian Dărmănescu.
Spectacolul vocal „Prima notă de toamnă”, susținut de cursanți de la Școala de Muzică „Vox Art”, sub îndrumarea profesoarelor Iuliana Călin și Ioana Diana Dicuț, eveniment care se va desfășura marți, 8 septembrie, de la ora 18.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Goana după nimic… Proze scurte cu idei lungi”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, eveniment care va avea loc miercuri, 9 septembrie, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Am crezut întotdeauna în literatura care nu refuză ideea profundă, fie că e vorba de poezie, de proză sau de teatru. Însăilările superficiale de care e plină literatura actuală și din care lipsește și arta cuvântului (acele însăilări hormonale, metabolice, excesiv descriptive și golite de farmecul estetic al limbajului artistic, multe dintre ele îngropate în terciul postmodernist, uneori antipoetic și inestetic, cultivând spctaculosul gratuit și scandalul) trebuie descurajate. Nu e vorba de acele voci ale postmodernismului ce se disting ca artă adevărată și care scoate autorul din mormanul celor fără condei propriu. Poezia a devenit proză nu pentru că nu se mai folosește de mijloacele clasice, prozodice, de tropi etc., și pentru că e lipsită de acel bun-gust al oricărei arte adevărate și de originalitate. O singură întrebare e suficientă pentru a argumenta acest punct de vedere: din inflația imensă de poetiști și poetese, de volume publicate zilnic, cu sutele, pe câți dintre autori i-am putea recunoaște dacă numele de pe copertă s-ar șterge!? Să alegem totuși câțiva, al căror scris l-am recunoaște imediat: Eminescu, Macedonski, Coșbuc, Goga, Blaga, Arghezi, Barbu, Nichita Stănescu, Sorescu, Mircea Cărtărescu. Cu proza se întâmplă același lucru. Marii autori au ieșit întotdeauna din defilarea la grămadă, solidară, agresivă și mediocră. În privința criticii, o singură afirmație: unde nu există polemică, adică puncte de vedere diferite, critica nu există, e desființată de principiul vechi: <măgariu pre măgariu scarpină>”, spune Lucian Costache.
Dialogul cu tema „Revelația Vindecării prin Culori”, în cadrul proiectului cultural „Povești Pictate”, coordonat de Mihaela Viorela Martin, artist plastic și promotor cultural, având-o invitată pe Georgiana Magdalena Ștefănescu, avocat, artist plastic, poetă din București, eveniment care va avea loc miercuri, 9 septembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Georgiana Magdalena Ștefănescu este de profesie avocat, trăiește și creează artistic la București, dar <este tributară în procesul devenirii sale atmosferei multiculturale din Peninsula Tomis, Constanța>, unde a absolvit liceul. Pictează și scrie poezie din copilărie, a avut numeroase colaborări în mass-media, publicând articole de presă și realizând emisiuni de televiziune. În prezent, moderează emisiunea <Revelația Vindecării> la postul național <TeleMoldova Plus>. În ultimii ani a publicat în reviste de cultură precum <Cronica Timpului>, <Uscând o lacrimă>, sub egida U.Z.P.R., precum și în anuare de artă sau cataloage expoziționale. Poemele sale au apărut în culegeri literare editate de <Art Creativ>, iar în prezent lucrează la două volume de autor. Își definește dimensiunea artistică prin metafora <Os de floare>, care dă titlul unei poezii reprezentative, simbolizând o armătură solidă, doar aparent fragilă. A participat cu creații personale la zeci de expoziții colective de pictură în țară și în străinătate, notabile fiind edițiile <Expo –Fiuggi>, Roma, Italia, 2023 și 2024, unde a acordat interviuri unor importanți critici de artă. Cariera sa a fost marcată de rezultate deosebite atât în plan profesional, cât și vocațional, prezentându-și expozițiile personale de pictură, inclusiv în cadrul <AVOCART>, eveniment național găzduit anual la Palatul de Justiție din București. Temele predilecte abordate în creațiile plastice sunt de sorginte spirituală, ilustrând laturi identitare ale conștiinței, precum <Revelația Vindecării>, <Meditație>, <Ascensoare>, <Vizionarul>, <Renaștere>, <Fereastra toamnei plenare>, <Adam și Eva>, <Călare în grădina astrală>”, informează Mihaela Viorela Martin.
Dialogul cu tema “Arta de a naviga prin viață”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Viața merge înainte!”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, având-o invitată pe Oana Vișoiu, economist, din București, eveniment care va avea loc joi, 10 septembrie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Economist și antreprenor cu o carieră construită inițial în banking, finanțarea investițiilor și transactional insurance – asigurarea drept proprietate- și Mergers & Acquisitions folosite în tranzacții imobiliare de peste 50 milioane EUR, momentan antreprenor în imobiliare dar și galerist, curator și consultant în domeniul artei contemporane cu clienți din domeniul avocaturii, notarial, imobiliare și bancar, români și expați, Oana Vișoiu este un profesionist cu o experiență de 30 de ani care face legătura între capital, investiții, antreprenoriat și artă. Cum niciun drum nu este lin și ușor, chiar dacă din afară lumea vede numai rezultatele pozitive, în acești 30 de ani s-au adunat multe povești de viață și învățăminte pe care Oana își dorește să le împărtășească generațiilor viitoare. Vă așteptăm cu mare drag!”, spune Simona Vasilescu.
Conferința cu tema “Dezbinarea dintre creștini și limitele mișcării ecumenice”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură “Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, avându-l invitat pe scriitorul Teodor Baconschi, diplomat de carieră, eveniment care va avea loc joi, 10 septembrie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Teodor Baconschi, diplomat de carieră, fost ambasador al României la Vatican, Lisabona, Paris, și ministru de externe, este și, în virtutea meseriei, un om al dialogului. Vocația sa dialogală este sporită de calitatea de scriitor și de bogata cultură teologică sau de antropologie religioasă și istorie comparată a religiilor. Invitat la Centrul Cultural Pitești, va susține conferința cu tema: <Dezbinarea dintre creștini și limitele mișcării ecumenice>. Ecumenismul este o mișcare religioasă care militează pentru dialogul dintre bisericile creștine, în vederea refacerii unității acestora. El s-a dezvoltat cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, însă România nu a putut participa organic datorită izolării comuniste la multiplele evenimente ce au prilejuit cunoașterea mai profundă între membrii diferitelor confesiuni și la diversele acțiuni educative și caritabile organizate sub semnul comuniunii creștine. Autorul consideră că rezistențele manifestate în România actuală față de mișcarea ecumenică se datorează necunoașterii și diverselor manipulări. Dimpotrivă, spune Teodor Baconschi, <apropierea interconfesională trebuie susținută ca expresie a fidelității față de Evanghelie, factor de pace socială și antidot împotriva filetismului și naționalismului radical>. Ortodoxia românească poate însă juca un rol important în constituirea unei Europe reunificate în jurul valorilor creștine. Cu ocazia acestei conferințe, Teodor Baconschi va lansa ultima sa carte de eseuri, <Tâmple argintii. Gânduri din ultima vreme>, apărută anul acesta la editura <Spandugino> din București”, spune Leonid Dragomir.
