Informare
Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 6-10 iulie evenimente cultural-educative care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Lansare de carte și dialogul cu tema „Lacrima noastră cea de toate zilele”, în cadrul proiectului „Personalități culturale”, coordonat de scriitorul Jean Dumitrașcu, eveniment care se va desfășura luni, 6 iulie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“După ce am lansat zeci de poeți, a venit rândul să mă lansez și pe mine. E vorba de al doilea volum de poeme, <Lacrimarium>, apărut la 15 iunie a.c. Cartea se deschide cu o mărturisire de credință: <Lacrima ca principiu ontologic>. Consider că există volume de poezie care adună texte. Și există volume care construiesc o lume. <Lacrimarium> aparține, cred, celei de-a doua categorii. Îmi invit toți prietenii, atâția câți mai sunt, la lansare!”, spune Jean Dumitrașcu.
Lectură publică sub genericul „Estival literar”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Confluențe literare”, coordonat de scriitoarea și profesoara Allora Albulescu, luni, 6 iulie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții. Evenimentul este organizat în colaborare cu Fundația literară „Liviu Rebreanu” și Asociația Creatorilor de Ficțiune – Filiala Pitești.
Prelegerea cu tema „Orașul Uruk și începuturile civilizației”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești”, istoricul dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, luni, 6 iulie, de la ora 20.00.
„<Istoria începe la Sumer> scria acum multă vreme un mare istoric (Samuel Noah Kramer în 1956). Este în prezent unanim acceptat că istoria orașelor începe în Uruk acum 6.000 de ani. Încetul cu încetul, aici, micile așezări umane devin din ce în ce mai mari și, simultan, procesul de urbanizare, așa cum îl știm noi, apare sub forma ierarhizării sociale, creșterii numărului de locuitori, apariția arhitecturii monumentale (ziduri, locuințe, temple etc.), dezvoltarea economiei și a scrisului (alfabetul cuneiform). Uruk este și patria lui Ghilgameș, eroul celei mai vechi scrieri literare cunoscute. Orașul a fost locuit timp de mii de ani până când a fost abandonat în jurul anilor 300 d.Hr. din cauza epuizării resurselor naturale și a scăderii importanței politice și economice. Trecerea timpului l-a îngropat și uitarea s-a așezat peste memoria lui până când William Loftus l-a dezgropat la jumătatea veacului al XIX-lea”, spune Marin Toma.
Prelegerea cu tema „Nicolae Steinhardt și Constantin Noica. Dialoguri Existențiale”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, eveniment care va avea loc marți, 7 iulie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Dialogul existențial dintre Nicolae Steinhardt și Constantin Noica reprezintă una dintre cele mai profunde intersecții spirituale și culturale din istoria intelectuală a României, marcată de trecerea prin calvarul închisorilor comuniste (ambii făcând parte din lotul Noica-Pillat) și de căutarea sensului vieții în condiții de opresiune extremă. Momentul culminant al dialogului lor existențial a avut loc în 1959-1960. Asemenea lui Noica și a altor intelectuali, Steinhardt a fost anchetat de Securitate. Când i s-a cerut să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, Steinhardt a refuzat categoric, considerând că este o onoare să fie condamnat alături de acesta. Acest refuz a dus la încarcerarea lui în <lotul mistico-legionar>. Deși au împărtășit o prietenie profundă, viziunile lor asupra existenței, culturii și credinței au creat o tensiune intelectuală fascinantă. Acest dialog nu s-a purtat doar în scrisori sau întâlniri directe, ci a rămas ca un model de polemică elegantă și fertilă, în care doi titani ai culturii române au arătat cum se poate păstra demnitatea umană într-o societate bazată pe minciună și violență. Pentru Constantin Noica, cultura și filosofia reprezentau formele supreme de rezistență și justificare a existenței umane în fața istoriei vitrege. Monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, deși un intelectual rafinat și un om al textului, a depășit această viziune după convertirea sa la ortodoxie în închisoarea de la Jilava. Pentru Steinhardt, cultura era doar un instrument de șlefuire a spiritului, adevărata salvare fiind strict mistică și hristocentrică. Noica privea suferința de la Păltiniș printr-o concepție și trăire mai degrabă stoică și speculativă, căutând sensul abstract al devenirii. În schimb, pentru Nicolae Steinhardt, suferința din închisori a fost spațiul concret al revelației divine și al dobândirii unei paradoxale libertăți absolute, temă centrală în capodopera sa, <Jurnalul fericirii>. Constantin Noica a căutat mereu să formeze discipoli, să <antreneze> spirite pentru marea cultură (modelul școlii de la Păltiniș). Steinhardt a practicat o pedagogie a bunătății, a iertării și a curajului asumat, considerând că lipsa principiilor morale și a credinței reprezintă adevărata cauză a ratării umane. Deși Noica a fost cel care l-a îndrumat inițial pe Steinhardt spre Mănăstirea Rohia în 1973, dialogul lor a rămas marcat de o asimetrie de viziune. Steinhardt i-a reproșat adesea subtil lui Noica o anumită <răceală> speculativă sau refuzul de a plonja total în trăirea religioasă, în timp ce Noica vedea în Steinhardt un spirit poate prea pasional și literar. În prelegerea noastră vom aprofunda această temă”, spune Marius Andrescu.
Conferința cu tema “Sfântul Graal – legendă și simbol” , în cadrul proiectului cultural „Enigmele Terrei”, susținut de publicistul și scriitorul Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș, eveniment care va avea loc marți, 7 iulie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“<Sfântul Graal – legendă și simbol>. Vă invit să mă urmați în căutarea acestui obiect miraculos, care a înflăcărat imaginația omenirii, din Evul Mediu și până astăzi”, spune Cristian Cocea.
Dezbaterea cu tema „Între parfumul lămâilor și glasul mării”, în cadrul proiectului cultural „Mari Iubiri ale Literaturii Universale”, coordonat de poeta și profesoara de limba și literatura română/engleză Raluca Hana Sandu, eveniment care va avea loc miercuri, 8 iulie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“A început vacanța de vară, și a început în forță, pentru unii cu examene și emoții, pentru alții cu timp liber și dorința de a-l petrece cât mai frumos, cât mai diversificat. Unde <plecăm de acasă> atunci când părinții nu au concediu? Sau, mai bine zis, cu ce ne ocupăm timpul? E simplu: hoinărim prin literatură, alegând locuri pe care nu le-am văzut niciodată, dar la care inima visează de mult… De aceea, vă invit cu drag la ediția de iulie a proiectului <Mari Iubiri ale Literaturii Universale>, să visăm împreună, să găsim noi lumi neexplorate și noi sugestii de lectură, dar și să cunoaștem scriitori tineri, aflați la început de drum în literatură și în sufletele noastre. Dezbaterea <Între parfumul lămâilor și glasul mării> reprezintă o invitație la lectură, reflecție și descoperire prin intermediul universului literar creat de scriitoarea de origine siriană Zoulfa Katouh. Propun să explorăm temele profunde regăsite în cărțile sale, precum puterea speranței, impactul războiului asupra vieții oamenilor, dar și curajul de a merge mai departe, precum și dimensiunea iubirii și a libertății în momente-cheie ale existenței umane. Pornind de la romanul său cunoscut, <As Long as the Lemon Trees Grow> (<Cât timp înfloresc lămâii>), și continuând cu cel de-al doilea roman abia apărut, <The Ocean would paint me blue> (<Marea m-ar picta în albastru>), ne vom bucura de aroma sufletelor ce iubesc sincer, până la capăt, și vom dezbate felul în care literatura poate deveni o voce a realităților dificile, dar și un spațiu al rezistenței interioare care creează adevăratul sens al vieții. Vom aborda contrastul dintre frumusețea lumii mediteraneene – simbolizată de parfumul lămâilor și glasul mării – și experiențele intense, unice, covârșitoare, pe care le traversează personajele. Voi avea alături de mine două prezențe feminine calde, misterioase, ce vor da glas trăirilor personajelor principale din cele două cărți: doamna Etuș Ciomoș, profesoară de limba arabă/germană, și Alexandra Sandu, elevă în clasa a XII-a, pasionată de lectură. Prin discuții, impresii de lectură și activități creative realizate împreună cu invitatele mele, mi-am propus să transform această lună de vacanță într-o experiență culturală și umană valoroasă, în care cărțile devin punți între suflete, către înțelegerea lumii și a celor de lângă noi”, spune Raluca Hana Sandu.
Dialogul cu tema „<Cuvintecături> născute din dragoste faţă de oameni”, în cadrul proiectului cultural „De Profundis în Artă, Cultură, Viață…”, coordonat de scriitoarea și jurnalista Cristina Onofre Rousseau, avându-l invitat pe scriitorul Corneliu Colpacci, eveniment care se va desfășura miercuri, 8 iulie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Despre Corneliu Colpacci, surprinzător ori ba, s-ar putea spune multe lucruri. Pornind de la impactul asupra cititorului, prin modul, stilul de prezentare (mai special) a ideilor, recomandărilor, viziunilor și până la formele pe care le utilizează în expunerile unor idei, unele originale, altele surprinzătoare, sau mesajele (direct, sau indirect transmise) care cuprind trimiteri spre o gândire mult mai profundă, într-o introspecție a conștientului, sau a subconștientului, conținând mesaje neexprimate direct, ci forțând gândirea cititorului de a descoperi multe aspecte surprinzătoare. Deși ar putea părea puțin ciudat, ținând cont de profilul de educație tehnică (profesor inginer), în construcția și prezentarea ideilor se regăsește o simbioză constructivă provocatoare, între realitate, vis, dorință sau îndemn. Foarte adevărat însă, că a <cochetat> cu diverse forme de manifestare ale artei și culturii. Aproape nimic nu se prezintă întâmplător, indiferent de forma de expunere. Deși diversă (cugetări, analiză, poezie sau proză scurtă), ideile, mesajele, parcă ar aparține aceluiași gând. Un alt lucru aparte îl reprezintă introducerea unor expresii, termeni, forme constructive care nu se regăsesc în DEX, dar acest lucru se datorează, probabil, dorinței de a atenționa cititorul, de a-l pregăti, că se va confrunta cu altceva decât, poate, s-ar fi așteptat. Un singur exemplu: <cuvintecătură>. Dorința declarată a autorului se manifestă prin încercarea acelor trăiri umane ale experiențelor complexe ale universalității spațiului Dumnezeiesc, sinapse cosmice realizate prin participare voluntară, creativ evoluționiste, plecând de la un simplu gând și ajungând acolo unde, trebuie să recunoaștem, tremurăm doar la faptul că <s-ar putea>. Nimic nu este aproape imposibil atâta timp cât modularea gândirii noastre corespunde vibrațiilor energetice, construcției pozitive. Habar nu avem de câte suntem capabili, însă, din păcate, suntem (în majoritate) mai preocupați de cum să facem rău decât cum am putea trăi fericiți (aici, pe Pământ, sau oriunde în Univers). Experiențele acumulate de-a lungul existenței pe această planetă nu ar trebui decât să ne facă să evoluăm, totul fiind relativ. Puterea de înțelegere a intrinsecului reprezintă de fapt apropierea (mai mult sau mai puțin) de acel stadiu existențial al complexului simplificat, precum și de evoluția fiecăruia dintre noi către acel ideal numit Fericire. Cu siguranță că parcurgerea acestei <încercări literare> s-ar putea, în aceeași măsură, atât să satisfacă așteptările lecturanților, cât și să dezamăgească, poate, o altă parte a acestora. Însă, cu certitudine că, trecând peste variantele interpretative, tuturor (cititori ori comentatori) le va provoca stări diverse, stări care vor sta la începutul/continuarea acelor procese de analiză/interpretare prin care existența fiecăruia poate parcurge alte căi și niveluri evolutive”, spune Cristina Onofre Rousseau.
Spectacolul vocal-instrumental intitulat „Dialoguri muzicale”, susținut de copii și tineri care urmează cursurile Școlii de Muzică „Sound, Music, Art”, sub îndrumarea profesorilor Cornelia și Alexandru Ionescu, eveniment care se va desfășura joi, 9 iulie, de la ora 18.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
