Informare
Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 4-7 mai evenimente cultural-educative care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Dialogul cu tema „Regina Maria. 100 de ani de la vizita în America”, în cadrul proiectului cultural „Invitați la Cafeneaua literară”, coordonat de directorul revistei „Cafeneaua literară”, poetul Virgil Diaconu, avându-l invitat pe scriitorul și avocatul Mihai Nicolae, eveniment care va avea loc luni, 4 mai, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Mihai Nicolae este doctor în drept al Universității București. Coordonează, din anul 2000, activitatea organizației neguvernamentale <Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate>. Este copreședintele <Platformei Unioniste Acțiunea 2012>. A publicat articole și a susținut prelegeri în materia drepturilor omului, cu accent asupra drepturilor minorităților, respectiv Convenția – Cadru privind protecția minorităților. Are preocupări constante în legătură cu evoluția contemporană a comunităților românești din vecinătatea României. A publicat volumele: <Istorii paralele>, <Românitatea răsăriteană. Biserici rupestre din Basarabia>, <De viță românească>, <Altare și frontiere>, <Călătorii identitare. Românii megieși> (Editura Universul Academic, volumul I, 2021, volumul II, 2024). Distincții – <Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni>”, precizează Virgil Diaconu.
Dialogul cu tema „Talentul, bucuria spiritului”, în cadrul proiectului „Întâlniri Culturale”, coordonat de scriitoarea Silvia Giurgiu Pătrăchioiu, având-o invitată pe scriitoarea Otilia Arvinte, din Galați, eveniment care va avea loc luni, 4 mai, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Invitata ediției de mai a proiectului meu este Otilia Arvinte, din Galați, de profesie asistent medical de urgență în cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Galați, o tânără scriitoare în devenire, talentată, o surpriză minunată pentru mine și sunt sigură că și pentru toți cei care îi vor cunoaște creațiile, al cărei debut literar se va înfăptui chiar în cadrul <Întâlnirilor Culturale>.Vă așteptăm cu drag!”, spune Silvia Giurgiu Pătrăchioiu.
Prelegerea cu tema „Tragicul Existențial. De la Dramaturgia și Filosofia Clasică Greacă la Filosofia Modernă. Tragicul în Ortodoxie”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, eveniment care va avea loc marți, 5 mai, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Tragicul existențial reprezintă acea stare de tensiune iremediabilă dintre dorința profundă a omului de a găsi un sens, absolutul sau fericirea, și limitele implacabile ale realității (moartea, suferința, hazardul). Spre deosebire de tragicul antic, unde eroul lupta cu destinul, tragicul existențial contemporan se naște din însăși condiția umană, fiind o experiență a singurătății și a finitudinii. Tragicul existențial nu este neapărat o formă de pesimism pasiv, ci poate fi o invitație la o <etică a demnității>: deși știm că suntem limitați, alegem să ne construim propriul sens prin acțiune, cunoaștere, artă, știință, creație, dar mai ales prin dreapta credință ortodoxă. Tragicul în cultura greacă antică este o experiență complexă care unește destinul implacabil (mitologia), suferința umană reprezentată artistic (dramaturgia) și înțelegerea condiției umane (filosofia). Acesta nu este doar o stare de tristețe, ci o ciocnire între voința umană și ordinea cosmică/divină. Tragicul în dramaturgia antică greacă reprezintă o categorie estetică definită de conflictul ireconciliabil dintre individ și forțe superioare, precum destinul inevitabil (<Ananke>) sau voința zeilor. Această formă de artă, născută în secolul al VI-lea î.Hr. din cultul lui Dionysos, nu era doar un spectacol, ci o manifestare religioasă și civică esențială pentru educația cetățenilor atenieni. Filosofii au încercat să raționalizeze de ce suferă omul, transformând tragicul într-o temă ontologică. Aristotel în cartea sa <Poetica> definește tragedia ca imitație a unei acțiuni nobile, care, prin spectacolul suferinței, provoacă catharsisul. Tragicul apare acolo unde viața umană își întâlnește limitele absolute (moartea, destinul), identificându-se cu esența ființei. Conceptul de <tragic> în filosofia modernă și contemporană a evoluat semnificativ, trecând de la o interpretare estetică sau religioasă (specifică Antichității sau Evului Mediu) la o analiză profundă a condiției umane, a libertății și a absurdului existenței. Hegel cu noțiunea de conștiința nefericită și mai târziu fenomenologia, reprezentată de Martin Heidegger, existențialismul și nihilismul, exponenți de bază fiind Friedrich Nietzsche, Camus, Sartre, sunt apologeți ai tragicului existențial. Menționăm și pe filosofii români Vasile Conta și D.D. Roșca. Tragicul și absurdul în dramaturgia contemporană, începând cu a doua jumătate a secolului XX și continuând până în prezent, reprezintă o reconfigurare profundă a modului în care teatrul abordează condiția umană. Această formă de teatru, adesea numită <teatrul absurdului> sau <teatrul existențialist>, reflectă o lume desacralizată, lipsită de sens. A fost promovat de mari autori precum Samuel Beckett și Eugène Ionesco. În perspectiva ortodoxă, tragicul nu este un simplu final nefericit sau o fatalitate oarbă, așa cum era înțelegerea antică, ci o consecință a ruperii comuniunii dintre om și Dumnezeu, care poate fi însă transformată prin credință, asceză și suferință asumată. Aspectul tragic al umanității vine din faptul că omul, creat ca persoană liberă pentru comuniune, a ales voluntar singularizarea, despărțindu-se de Dumnezeu și supunându-se procesului de degradare și moarte. În concluzie, ortodoxia recunoaște existența unui aspect tragic în viața umană din cauza căderii, dar oferă o perspectivă optimistă, unde, prin credință, nădejde, dragoste, asceză, tragicul poate fi transfigurat. În expunerea noastră vom detalia această temă”, spune Marius Andreescu.
Conferința cu tema “Calul de la Troia”, în cadrul proiectului cultural “Enigmele Terrei”, susținut de publicistul și scriitorul Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș, eveniment care va avea loc marți, 5 mai, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Vă invit la o reconstituire a legendarului război dintre greci și troieni”, spune Cristian Cocea.
Recitalul muzical cu titlul “Florar Piteștean”, susținut de Trupa TANDRES, formată din muzicianul Andrei Tase și medicul cardiolog Adrian Tase, eveniment care va avea loc miercuri, 6 mai, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Recitalul liric cu tema “Eternitatea clipei”, susținut de poeta și traducătoarea Paula Romanescu, eveniment care se va desfășura miercuri, 6 mai, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Când universul răsfrângere își caută, oglinda cea mai clară bobul de rouă este. Tot astfel omul pentru lumea toată. Poetul îi e verbului descântec, iar umbra-i e luminii înveliș. Și eu voi trece prin cuvânt chipul lumii răsfrânt în bobul de rouă – omul”, spune Paula Romanescu.
Dialogul cu tema „Între pictura după natură și cea abstractă”, în cadrul proiectului „Personalități Culturale”, coordonat de scriitorul Jean Dumitrașcu, având-o invitată pe Dorina Necula-Pitești, artist plastic și profesoară de arte plastice la Școala Gimnazială „Ion Minulescu”, din Pitești, eveniment care va avea loc joi, 7 mai, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Am invitat-o pe pictorița Dorina Necula-Pitești pentru că este un artist plastic care are un parcurs cultural remarcabil. A început să picteze în 2010 și, de atunci, și-a construit un nume prin expozițiile personale și de grup din Pitești și din țară. Veniți să o cunoaștem!”, spune Jean Dumitrașcu.
Spectacolul vocal „Cireșii înfloresc, vocile răsună”, susținut de copii și tineri care urmează cursurile Școlii de Muzică „Vox Art”, sub îndrumarea profesoarelor Iuliana Călin și Ioana Diana Dicuț, eveniment care se va desfășura joi, 7 mai, de la ora 18.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Istoria culturală a educației”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și istorii cu Marin Toma”, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, joi, 7 mai, de la ora 20.00.
“Ceea ce suntem în prezent și ceea ce ne definește acțiunile este amestecul în diferite proporții între biologie și cultură. Fiecare aspect al vieții noastre urmează o direcție sinusoidală de la nevoie la plăcere. Credem că la fel este și în cazul învățării. Când și cum au învățat oamenii? În ce moment al existenței noastre educația a devenit mai mult decât o nevoie și s-a transformat în componentă a civilizației? Cum învățau oamenii trecutului? Și ce anume studiau și cine le erau educatorii? Pornim împreună într-o călătorie prin lumea preistorică, prin Antichitate și ajungem până în zilele noastre, descoperind primele ritualuri și povestiri, primele școli, primii elevi și profesori, precum și cel mai important actor al învățării: scrisul”, spune Marin Toma.
