Informare
Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 22-26 iunie evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români, Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, eveniment care va avea loc luni, 22 iunie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema „Anxietatea socială sau frica de alții”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Clubul de lumină”, coordonat de terapeuta și scriitoarea Corina Caltan, eveniment care va avea loc luni, 22 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Există o formă de frică ce poartă tăcerea pașilor ezitanți. Se ascunde în spatele unui zâmbet reținut, într-o privire coborâtă sau într-un cuvânt care rămâne nerostit. Anxietatea socială este acea neliniște profundă care transformă prezența celorlalți într-o oglindă în care ne este teamă să ne privim”, spune Corina Caltan.
Prelegerea cu tema „Dincolo de diagnostic”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Timp pentru echilibru interior”, susținut de Anișoara Anghel, psiholog clinician și meloterapeut, având-o invitată pe Loredana-Marcela Băluță, psiholog clinician specialist în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului – C.S.C.H Trivale – Pitești, logoped principal în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului – C.S.C.H Trivale – Pitești, eveniment care se va desfășura luni, 22 iunie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Dincolo de diagnostic se află acceptarea, adaptarea și lupta pentru incluziunea copilului cu C.E.S. (Cerințe Educaționale Speciale). Un diagnostic poate explica anumite dificultăți, dar nu poate descrie un copil. Dincolo de diagnostic există o personalitate, emoții, resurse, vise și potențial. Iar dincolo de fiecare copil există părinți care învață zi de zi să transforme incertitudinea în curaj și provocările în oportunități de creștere. Incluziunea începe atunci când alegem să vedem omul înaintea etichetei”, spune Anișoara Anghel.
Prezentarea nr. 1/2026 al revistei-document „Restituiri – Pitești”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri – Pitești”, istoricul dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, luni, 22 iunie, de la ora 20.00.
„Revista – document <Restituiri Pitești> este o publicație a Primăriei Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, care apare trimestrial de peste 20 de ani. Construite pe temeliile cercetării istorice a izvoarelor documentare despre trecutul Piteștilor, articolele publicate și-au păstrat esența în tot acest timp, însă au și explorat teme pluridisciplinare, aparținând unor domenii înrudite istoriei precum dreptul, teologia, literatura și variate aspecte ale culturii și civilizației umanității. În numărul curent, cititorii pot regăsi următoarele materiale: dr. Marius ANDREESCU, <Întru dreaptă credință, pentru libertate, popor și țară. Însemnările unui veteran de război, Nicolae Andreescu>; dr. Aurel RADU, <Despre Ion Stănescu (1866-1938) și donația din 1934 pentru orașul Pitești>; Bianca-Elena CHIȚĂ, <Roșii din Pitești și Argeș în timpul domniei lui Matei Basarab: o categorie de slujitori domnești mai puțin cunoscută>; prof. Florin-Gabriel Rățoi, <Ilie I. Popa (11.09.1919-5.08.2025). Ultimul veteran de război din comuna Săpata, județul Argeș>; dr. Marin TOMA, <Boli, igienă și medicină în secolul fanariot (II); O istorie culturală a mâinilor și alte gesturi în Evul mediu occidental>”, informează Marin Toma.
Prelegerea cu tema „Morală și Norme Juridice. Limitele Normativismului Juridic. Ipoteza Non-Dreptului”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, eveniment care va avea loc marți, 23 iunie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Morala și dreptul sunt două sisteme normative complementare care reglementează comportamentul uman pentru a menține ordinea socială. Deși ambele se bazează pe valori precum binele, dreptatea și echitatea, ele diferă fundamental prin modul de impunere și sfera de aplicare. Morala evoluează odată cu conștiința colectivă și credințele, pe când dreptul este creat, modificat sau abrogat strict de autoritățile statului competente. Morala judecă atât faptele, cât și intențiile sau gândurile. Dreptul se limitează, în general, la faptele exterioare care produc consecințe sociale. Spre deosebire de normele morale, normele de drept sunt obligatorii și garantate prin forța coercitivă a statului. Există diferență între moralitate și legalitate: o lege poate fi legală, dar percepută ca fiind imorală sau nedreaptă, inadecvată fenomenului social, economic, politic pe care intenționează să-l reglementeze. Deși scopul justiției este să asigure echitatea, normele juridice pot deveni inechitabile dacă discriminează anumite grupuri, nu țin cont de realitățile sociale actuale sau limitează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. În acest context o problemă importantă a dreptului și societății contemporane sunt limitele normativismului juridic. Teoria pură a dreptului, ai cărei principali autori sunt Hans Kelsen și H.L.A. Hart, reduce dreptul la un ansamblu de norme coercitive, ignorând contextul uman și social. Kelsen susținea că dreptul este pur formal și nu are legătură cu conținutul moral. Normativismul consideră că respectarea normelor este garantată doar prin constrângere statală, ignorând faptul că majoritatea legilor sunt respectate voluntar datorită conștiinței sociale. Acest formalism extrem a permis în statele democratice validarea excesului de putere al guvernanților, promovarea intereselor de grup sau personale în detrimentul interesului public, al binelui și progresului social și individual. Teoria pură a dreptului nu poate justifica legitimitatea normativă a principiilor generale de drept (echitate, bună-credință, proporționalitate) care nu sunt scrise expres într-un text de lege. În prezent, inflația legislativă și termenii intenționat vagi folosiți de legiuitor obligă judecătorii (în special pe cei constituționali) să interpreteze extensiv și să <creeze> drept prin jurisprudență. Există și limite ale normativismului moral. Filosoful Immanuel Kant, în filosofia sa etică, se referă la aceste limite. În expunerea noastră vom aprofunda și acest subiect. Ipoteza non-dreptului este o teorie fundamentală din sociologia juridică elaborată de juristul și sociologul francez Jean Carbonnier. Această ipoteză definește non-dreptul ca fiind absența sau retragerea voluntară a dreptului dintr-un anumit număr de relații umane în care normele juridice ar avea, teoretic, vocația de a interveni și de a guverna. Non-dreptul nu înseamnă haos sau ilegalitate (<anti-drept>), ci o sferă de libertate socială tolerată sau creată de sistemul social. De exemplu, dimensiunea internă a spiritului uman (gândurile, credințele), libertatea interioară a conștiinței sunt absolute și complet libere de normele juridice și coerciția statului. Dreptul nu poate absorbi total moralitatea și nici nu o poate anihila. Limita supremă a normativismului juridic este însăși conștiința umană; un sistem juridic care ignoră complet valorile morale profunde ale societății își pierde sustenabilitatea și devine tiranie, inclusiv în societățile considerate democratice. În expunerea noastră vom aprofunda aceste subiecte”, spune Marius Andreescu.
Conferința cu tema „Despre Viteză: pe repede-înainte!”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură “Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, avându-l invitat pe eseistul și antropologul Silviu Man, eveniment care va avea loc marți, 23 iunie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Viteza pare să fie o formă de <realitate> pe care cu toții o resimțim acut în vremurile noastre, însă – paradoxal sau nu – nu avem timpul necesar să o analizăm, acceptând-o ca pe un dat al vremurilor. Aducând la un loc autori, perspective și lucrări puțin cunoscute publicului larg, invitatul <Colocviilor Municipiului Pitești> își propune să decupeze o imagine de ansamblu asupra acestei <realități>: De ce trăim mai repede decât generațiile de dinaintea noastră? Ce se schimbă la un lucru atunci când este accelerat? Când am început să accelerăm? Ce determină accelerarea vieții noastre cotidiene? O expunere originală a unui subiect prea puțin explorat, generoasă din punct de vedere bibliografic, dar accesibilă și relevantă pentru vremurile galopante pe care le trăim (sau care ne trăiesc)”, spune Leonid Dragomir.
Prelegerea cu tema “Forme fixe de poezie. Sonetul (I)”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Literatura Română în Context European”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, eveniment care va avea loc miercuri, 24 iunie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Avându-și originea în folclorul sicilian (secolele X-XI) și dezvoltându-se și sub influența culturii arabe, apoi a celei provensale, sonetul a fost ilustrat de trubadurii din Școala siciliană, apărând în formă desăvârșită întâia oară la Curtea din Palermo a lui Frederic al II-lea, rege al Siciliei, în secolul al XIII-lea. Răspunzând nevoii generale de desăvârșire, sonetul a fost cultivat cu fervoare de către poeții Renașterii italiene, de unde a migrat în toată literatura europeană. În literatura română, de la Gh. Asachi, care a publicat primul sonet, în 1821, până astăzi, sunt peste 200 de poeți care și-au exersat puterea creatoare în constrângerile prozodice ale acestei forme fixe de poezie”, spune Iudita Dodu Ieremia.
Spectacolul de folclor “Ia, Tezaur Românesc”, ediția a III-a, organizat de Primăria Municipiului Pitești și Consiliul Local, prin Centrul Cultural Pitești, care se va desfășura miercuri, 24 iunie, de la ora 17.00, la Teatrul de Vară “Gheorghe Zamfir” din Parcul Ștrand. Evenimentul, dedicat Zilei Universale a Iei, este coordonat de profesorul de canto popular Valentin Grigorescu și va fi susținut de îndrăgiți soliști ai muzicii populare românești: Valentin Sanfira, Daniela Cernea, Valentin Grigorescu, Polina Gheorghe, Gabriela Argeșanu, Ionica Stan, Sebi David, Angelica Stănescu, Ilinca Din, Bogdan Leca, Magdalena Porumbiel, Anastasia Stan, Delia Ionică, Diandra Popaiacu. Acompaniază Taraful ZAVAIDOC al Centrului Cultural Pitești, condus de Petrișor Mihalcea. Prezintă renumita Polina Gheorghe, interpretă de folclor și realizator de emisiuni la Radio România – Antena Satelor. Intrarea este liberă.
Dialogul cu tema “Șahul, instrument puternic al educației, introdus ca materie opțională în școală”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Pasionat de Șah”, coordonat de instructorul de șah ing. Andrei Rădulescu, din cadrul Centrului Cultural Pitești, directorul coordonator al Clubului de Șah ALFIL Pitești, avându-l invitat pe Daniel Vorovenci, directorul Colegiului Național “Alexandru Odobescu”, eveniment care va avea loc joi, 25 iunie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Ne așteaptă un dialog interesant alături de domnul Daniel Vorovenci, directorul Colegiului Național <Alexandru Odobescu>. Colegiul Național <Alexandru Odobescu> din Pitești este primul și deocamdată singurul dintre colegii/licee care a introdus șahul ca materie opțională, un pas clar spre a ieși din cotidian și a implementa o gândire modernă”, precizează Andrei Rădulescu.
Lansarea cărții „Teologie și filosofie. Studii, eseuri, aforisme”, de Marius Andreescu, în cadrul proiectului cultural-educativ „Confluențe literare”, coordonat de scriitoarea și profesoara Allora Albulescu, eveniment editorial care se va desfășura joi, 25 iunie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Vă invit la lansarea volumului <Teologie și filosofie. Studii, eseuri, aforisme> , semnat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetări Juridice <Acad. Andrei Rădulescu> al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială. Cartea a apărut în iunie 2026, la Editura <Sitech> din Craiova. Evenimentul editorial se va desfășura sub egida Fundației literare <Liviu Rebreanu> și Asociației Creatorilor de Ficțiune, Filiala Pitești”, spune Allora Albulescu.
Spectacolul de muzică folk-hop, intitulat „Tom și Jerry în română…”, susținut de M.C. Grăilă, pe numele real Octavian Dărmănescu, muzeograf, scriitor, cantautor, eveniment care va avea loc vineri, 26 iunie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Vara este asociată vacanței. Vacanțele sunt șansa relațiilor. Doi oameni întâlnesc viul vieții și decid să se iubească. Acest anotimp solar poartă încă de la Geneză praful de stele din care lumea a fost zidită. Vara, în definitiv, este explozia bunătății divine față de creaturi. Numai că acestea, traversate ființial de egoism (ca supraviețuire), nu se văd decât pe ele. Relația devine o mică dictatură. Sunt M.C. Grăilă și vă invit să ne relaxăm în versuri contemplând fațetele legăturii dintre doi oameni în cadrul mai larg al celui mai solar dintre anotimpuri. Cine este Tom? Cine este Jerry? Probabil fiecare dintre noi suntem când Tom, când Jerry. Să lăsăm româna, această limbă neo-latină, plină de vocale, luminoasă, să demanteleze cu umor poveștile noastre, ale tuturor! Așadar, să fie muzică, haz și soare!”, spune Octavian Dărmănescu.
