Informare
Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 20-24 ianuarie 2025, evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Prelegerea cu tema „Întâmpinarea Noului An Chinezesc – <Șarpele de lemn>, obiceiuri, tradiții”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Călătorie în Științe Neconvenționale – Feng Shui”, coordonat de Sorin Dinu, specialist în Feng Shui, luni, 20 ianuarie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Vom aborda întâmpinarea noului an chinezesc – <Șarpele de lemn>, obiceiuri, tradiții. Rețetă tradițională de sărbători. Caracteristici și previziuni ale noului an chinezesc”, spune Sorin Dinu.
Lansarea cărții „Prezent: Memoria Timpului cu și despre Personalități Românești (100)”, vol. 1, de Dumitru Sima, în cadrul proiectului cultural „Hrană pentru suflet”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români – Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, eveniment editorial care va avea loc luni, 20 ianuarie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Vernisajul expoziției de pictură sub genericul „Poeme Geometrice”, autor artistul plastic Gheorghe Popescu, eveniment care se va desfășura luni, 20 ianuarie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Sunt un pictor argeșean autodidact, m-am documentat despre viața și creația multor artiști, am învățat cum să fiu de acord cu mine însumi și cu lumea pe care încerc s-o creionez și despre care vreau să vorbesc. Scopul meu principal este acela de a exprima sentimente și trăiri, de a transmite emoția prin culoare tuturor iubitorilor de artă și
totodată de a insufla această frumoasă pasiune tinerilor sau adulților care încă nu au descoperit această minunată artă. Și nu în ultimul rând, prin puterea exemplului, doresc să încurajez artiștii amatori să-și depășească barierele emoționale prin expunerea operelor lor într-un mediu cât mai larg”, spune Gheorghe Popescu.
Prelegerea cu tema „Sacrul și Profanul în Operele lui Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice Acad. „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, eveniment care va avea loc marți, 21 ianuarie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Existența este imanentă sau transcendentă. Lumea imanentă este aceea a profanului, pe când existența transcendentă este în esență sacră. Lumea profană constă din tot ceea ce se poate cunoaște prin simțuri; este lumea naturală pe care omul o experimentează zi de zi și o înțelege sau cel puțin o cunoaște, lumea vie. Sacrul exprimă existența spirituală, inteligibilă, existența mistică și pe Cel necreat și Veșnic. Dihotomia sacru – profan este o idee postulată de sociologul francez Emile Durkheim, care a considerat-o principala caracteristică a religiei. Durkheim a afirmat în mod explicit că dihotomia sacru – profan nu era echivalentă cu dihotomia bine – rău. Sacrul ar putea fi bun sau rău, la fel ca și profanul. Mircea Eliade consideră că oricare fiinţă umană, ca fiinţă conştientă, are sentimentul sacrului, deci este şi o fiinţă religioasă. Un sinonim al cuvântului <sacru> este cuvântul <sfânt>. Ne sugerează savantul că oricare om are ceva sfânt în această lume imanentă, este vorba de părinţi sau copii sau de entitățile evident profane, cum ar fi proprietatea privată, să zicem casa și grădina, sau poate să aibă ca sacre valorile, virtuțile, spiritualitatea transcendentă, existența veșnică și necreată. Aici intervine și o dublă posibilitate. Dacă entitățile sacre sunt în lumea transcendentă, iar cele profane sunt în existența imanentă, este posibilă atât profanarea sacrului, cât și sacralizarea profanului. Oricum ar fi această mișcare, sentimentul religios este prezent la toți oamenii, indiferent de religia în care ei cred, de la animismul ancestral, prin politeism, până la monoteism. Ioan Petru Culianu a fost un istoric român al religiei, culturii și ideilor, un filosof și eseist politic și un scriitor de nuvele. A fost profesor de istoria religiilor la Universitatea din Chicago din 1988 până la moartea sa, în 1991. Expert în gnosticism, în mistică, în cultura Renașterii, a fost încurajat și ajutat de Mircea Eliade, deși treptat s-a distanțat de mentorul său. Culianu a publicat lucrări fundamentale despre interrelația dintre cult și occult, despre gnosticism, eros, mistică, religie, dar și lucrări referitoare la fizică și istorie. Dialectica profanului și a sacrului este prezentă în toată opera sa. În expunerea noastră vom dezvolta aceste teme și ne vom referi la personalitatea și opera celor doi filosofi și teoreticieni ai religiilor, ai dihotomiei sacru-profan, Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu”, spune Marius Andreescu.
Dezbaterea cu tema „Eminescu, Poet Universal”, în cadrul proiectului „Ferestre Culturale”, coordonat de jurnalistul Ahmed Jaber, având-o invitată pe scriitoarea dr. Elena Armenescu, eveniment care se va desfășura marți, 21 ianuarie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Cu ocazia împlinirii a 175 de ani de la nașterea simbolului culturii românești, ne-am propus să omagiem la rândul nostru personalitatea marelui poet universal Mihai Eminescu. Dorim astfel să evidențiem patriotismul celui care și-a apărat țara prin puterea cuvântului”, spune Ahmed Jaber.
Prelegerea cu tema „Proza Poeților. Mihai Eminescu”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Literatura Română Necanonică”, proiect coordonat de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, miercuri, 22 ianuarie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Rămasă multă vreme în umbra operei poetice, până când a fost pusă în lumină de studiile critice ale lui George Călinescu, după 1932, creaţia în proză a lui Mihai Eminescu se situează <peste media prozatorilor acelui timp> (Perpessicius), marcând un moment important în dezvoltarea romantismului românesc. Prin fantasticul şi titanismul romantic, prin viziunea cosmologică şi setea de infinit, prin peisajele individualizate, reflexivitate, profunzimi lirice, prin orizontul filosofic, dimensiunea intelectuală, <revelaţia lumii de dincolo de raza noastră de cunoaştere> (Eugen Simion), Mihai Eminescu este deschizător de drum în proza de idei, premergător al prozei de investigaţie şi al literaturii de anticipaţie. Datorită contribuţiei eminesciene, romantismul românesc capătă dimensiuni noi, depăşind orizonturile spaţiului nostru şi integrându-se mişcării literare europene”, spune Iudita Dodu Ieremia.
Prelegerea cu tema „Ioan Slavici – un bun tribun nedreptățit”, în cadrul proiectului cultural „Biografii triste și destine tragice din
istoria literară”, coordonat de scriitoarea Magda Grigore, eveniment care va avea loc miercuri, 22 ianuarie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Deși scriitor canonic al literaturii noastre, Ioan Slavici este o personalitate căreia trebuie să i se acorde mai multă atenție. Apreciat pentru ethosul său <central european/austro-ungar>, el rămâne un colos al literaturii române, care s-a impus cu strălucire în lumea culturală a secolului al XIX-lea prin scrieri remarcabile. Criticul literar George Călinescu îl considera pe Ioan Slavici un <instrument de observație excelent> al mediului rural, dar este puțin, mult prea puțin să rămână apreciat de generațiile actuale doar pentru acest aspect. Prin nuvelele sale și prin studiile profunde, el a creat o frescă detaliată a moravurilor și a comportamentului uman, iar opera sa reprezintă o sursă multiplă de investigație. Și, chiar dacă a fost condamnat la închisoare în timpul vieții, atât pentru pro-românismul memorandist, sub Habsburgi, cât și pentru antiunionism/ progermanism în <procesul ziariștilor> din România Mare, nici posteritatea nu a fost și nu este lipsită de acuze. Ioan Slavici este (încă) respins de unii specialiști sau de simplii comentatori literari, fiind catalogat de multe ori drept un (jurnalist) filogerman vetust, greoi și lipsit de sclipiri…”, spune Magda Grigore.
Dialogul cu tema „Poezia postmodernă și revistele literare”, în cadrul proiectului cultural „Invitați la Cafeneaua literară”, coordonat de poetul Virgil Diaconu, directorul revistei „Cafeneaua literară”, avându-l invitat pe poetul Alexandru Mărchidan, eveniment care va avea loc joi, 23 ianuarie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Alexandru Mărchidan este poet și prozator, lector la Facultatea de Științe Sociale ale Educației, Centrul Universitar Pitești. A editat nouă volume, dintre care șapte de poezie, unul de proză scurtă și o lucrare de filosofie”, informează Virgil Diaconu.
Dialogul cu tema “Sfetnic și discipol”, în cadrul proiectului „De Profundis în Artă, Cultură, Viață…”, coordonat de scriitoarea și jurnalista Cristina Onofre Rousseau, avându-i invitați pe poetul George Baciu și pe eleva Bianca Elena Stoica, eveniment care se va desfășura joi, 23 ianuarie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“În cadrul proiectului meu am invitat doi creatori de frumos: un profesor poet și eleva pe care domnia sa o prezintă ca fiind creatoare de poezie. Poetul George Baciu este fără îndoială un factor de înaltă ținută atât prin arta domniei sale, cât și prin faptul că are o amplă activitate în domeniul literaturii și publicisticii, în plus este doctor în istorie. Invitată alături de poet este Bianca Elena Stoica, elevă în clasa a XI-a, profil filologie, a Liceului Tehnologic <Petre Ionescu Muscel> din Curtea de Argeș, elevă care scrie poezie și care se caracterizează astfel: <Poezia mă definește ca om și ca ființă. Dacă aș fi nevoită să renunț la tot ce am pentru poezie, marea mea iubire, nu aș putea, pentru că poezia e tot ce am>. După cele prezentate aici succint ne dăm seama că minutele pe care urmează să le petrecem împreună cu invitații mei nu vor fi suficiente pentru a afla totul din experiența lor creativă. Vă așteptăm cu drag!”, spune Cristina Onofre Rousseau.
Prelegerea cu tema „Memorie și Emoție – Unirea Moldovei și a Țării Românești”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și Istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești”, istoricul dr. Marin Toma, eveniment care va avea loc online, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, vineri, 24 ianuarie, de la ora 20.00.
