INFORMARE

Centrul Cultural Pitești pregătește, pentru perioada 12-16 aprilie, noi evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite exclusiv online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

Prelegerea cu tema Varujan Vosganian și Patimile după Gődel, în cadrul proiectului cultural-educativ „Gânduri, Rostiri, Scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l ca invitat online pe scriitorul Varujan Vosganian.

Omul de cultură își va prezenta noul său roman, publicat la sfârșitul anului trecut, ”Patimile după Gődel”.

Varujan Vosganian face, în această carte, o analiză profundă a relațiilor interumane, puternic marcate de digitalizare, și flutură stindardul unei întrebări deloc retorice: cine va ieși învingător din războiul fățiș – care se desfășoară sub ochii noștri, în mod paradoxal neputincioși – dintre computer și conștiința umană?”, spune Denisa Popescu.

Cenaclul Armonii Argeșene, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, având-o invitată pe poeta Cristina Onofre, redactorul-șef al revistei literare Cuvântul Argeșean.

Doamna Cristina Onofre, redactor șef și Adrian Mitroi director coordonator al revistei Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, Cuvântul Argeșean au bucuria și onoarea de a vă invita să urmăriți lansarea unui nou număr al publicației”, informează Adrian Mitroi.

Prelegerea cu tema Universalitatea Specificului Cultural Național la Lucian Blaga și Liviu Rebreanu, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești.

Există o rezistență chiar din partea unor intelectuali români la a accepta încadrarea culturii române în valorile universale ale culturii. Se consideră pe nedrept și fără argumente solide, cultura română ca fiind minoră în raport cu marile sisteme culturale ale Occidentului. Este adevărat, spiritul românesc întruchipat în cultura populară dar și în creații artistice, filosofice, teologice, științifice nu a avut șansa unei difuzări prin limbaj în spațiul cultural european și nu a fost cunoscută și recunoscută la adevărata ei valoare. Această stare de fapt o regăsim și în vremea noastră. Este regretabilă atitudinea unor așa ziși intelectuali români care minimalizează și chiar denigrează cultura română și marile personalități ale acesteia. Generează uimire și îngrijorare lipsa de preocupare a autorităților române în promovarea culturii autentice românești, cât de puțin se investește în adevărata cultură română și cât de mult sunt tolerate și chiar acceptate falsa cultură și manifestările nonculturale ale civilizației occidentale contemporane.

În contextul amintit se poate afirma că în decursul istoriei poporului român, în plan cultural principala dihotomie este aceea între „eternul” simţirii româneşti şi al sentimentului românesc al fiinţei regăsit cu predilecţie în cuvintele limbii române, dar şi în creaţia populară, iar pe de altă parte „istoricul” altfel spus, formele spirituale, abstracte, de natură ştiinţifică sau filosofică în care să se regăsească fapte ale culturii şi care prin aceasta să aibă caracterul de universalitate. Cultura în dimensiunea sa existenţial ontologică şi nu numai a încercărilor prin fapte culturale trebuie să aibă dimensiunea universalităţii sau cel puţin posibilitatea de a accede la un astfel de criteriu.

Spiritualitatea românească are caracteristicile unei culturi universale. Pentru creația culturală națională un fapt important este orientarea spre ființa istorică a poporului român, spre limba română și spre valorile credinței ortodoxe milenare a românilor.

Se întâmplă în spaţiul mioritic ca fiinţa culturală să fie pe deplin prezentă, chiar dacă rămâne ancorată fie în sensibilul individual al limbii române, fie în creaţiile unor mari oameni ai culturii române, care tocmai prin individualitatea lor au generat permanenţă şi au putut defini un întreg spaţiu geografic ca fiind şi unul cultural, și deschis spre universalitatea valorilor universale.

Expresia sintetică a gândirii marilor creatori de cultură în spațiul românesc, Lucian Blaga și Liviu Rebreanu o regăsim în discursurile de recepție rostite la Academia Română . <Elogiul satului românesc>, discurs susținut de Lucian Blaga la 5 iunie 1937 și <Lauda țăranului român> , discurs rostit de Liviu Rebreanu la 29 mai 1940 sunt o pledoarie pentru universalitatea specificului cultural național. De altfel toată creația acestor titani ai culturii române mărturisește despre deschiderea spiritualității românești spre valorile universale ale culturii .

Acestea sunt aspectele pe care dorim să le dezvoltăm în expunerea noastră”, precizează Marius Andreescu.

Prelegerea cu tema Motivația serbării datei Paștelui la creștinii de pretutindeni, în cadrul proiectului sub genericul „Decriptări Matematice cu George Dănică”, susținut de publicistul George Dănică.

Ce este Paștele și de când se serbează de către creștinii catolici și ortodocși ?

Cum se calculează data Paștelui ? Câteva date pascale. Anii în care ortodocșii și catolicii serbează Paștele comun sunt aspectele pe care le voi aborda”, informează George Dănică.

Prelegerea cu tema Dimitrie Cantemir (1673-1723) partea I, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Limba Română Literară De-a Lungul Timpului”, susținut de poeta și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia.

Personalitate armonioasă, amintind pe omul desăvârşit al Renaşterii, Dimitrie Cantemir deschide la noi seria savanţilor de formaţie enciclopedică şi marchează trecerea de la vechea literatură cronicărească la cea modernă. Ca ostatic şi apoi capuchehaie, D. Cantemir a studiat la Academia din Constantinopol, filială spirituală a universitaţii de la Padova: geografie, anatomie, literatură clasică, elină şi latină, filosofie neoaristotelică. A trăit, cu întreruperi, peste douăzeci de ani la Constantinopol, în oraşul în care se încrucişau diferite curente culturale, neamuri şi interese diferite. Acolo a făcut cunoştinţă cu lumea musulmană, cu vechea înţelepciune arabă, cu credinţele orientale. A învăţat turca, araba, persana, devenind primul nostru orientalist. A legat prietenii diplomatice în lumea ambasadelor puterilor străine: cu solul regelui Franţei, Ludovic al XIV-lea, al republicii olandeze, al ţarului Petru al Rusiei. Ca domn al Moldovei (1710-1711), a încercat statornicirea unui stat centralizat domnesc, a încheiat alianţă cu Rusia, urmărind eliberarea ţării de sub jugul turcesc. După bătălia de la Stănileşti, D. Cantemir a fost adăpostit de ţarul Rusiei. Sistema religiei mahomedane, Istoria Imperiului otoman, Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, Descrierea Moldovei sunt scrieri pătrunse de un puternic spirit patriotic. Semnalând declinul Imperiului otoman, Cantemir spera să-l determine pe ţar să reînceapă războiul cu Turcia. În 1722 l-a însoţit pe Petru I în campania dusă împotriva Persiei. Însemnările făcute în timpul cercetării locurilor sunt cuprinse în Colecţia orientală. Cantemir poate fi considerat sfetnic ştiinţific al Rusiei şi al Europei pentru chestiunile orientale. El a contribuit la reforma ţarului Petru I. Dimitrie Cantemir a scris mai mult în limba latină, deoarece aceasta era pe atunci limba universală a ştiinţei. Scriind latineşte, Cantemir se adresa întregii lumi învăţate. Dar prima lui scriere, Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul, ca şi ultima, Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor, au fost redactate în limba română. El n-a renunţat niciodata la ideea de a ridica limba ţării la rangul de limbă a ştiinţei şi a literaturii. Cantemir nu a ajuns la soluţia populară a limbii literare, dar a mers totuşi pe linia culturală progresistă, a renunţării la limba străină, clasică, în favoarea limbii literare create de învăţaţi pe baza îmbogăţirii şi dezvoltării savante a graiului poporului. Prin opera sa vastã şi foarte variată sub aspectul coţinutului, principele moldovean a trezit interesul a numeroşi cărturari ai timpului de peste hotare pentru Ţările Române şi pentru istoria poporului nostru. Dimitrie Cantemir este citat de mari scriitori şi erudiţi ai vremii sau de mai târziu ca: Voltaire, Victor Hugo, lordul Byron, orientalistul William Jones şi alţii. Numele său apare astăzi în cele mai mari enciclopedii ale lumii şi figurează alături de cele ale lui Addison, Boileau, Hamilton, Leibniz, Newton şi ale altor savanţi şi scriitori, pe faţada bibliotecii Sainte-Geneviève din Paris”, precizează Iudita Dodu Ieremia.

Dialogul cu tema Tradiție – costumul popular, tezaur național, în cadrul „Medalionului Artistic cu Mariana – Claudia Filipescu”, având-o invitată pe interpreta de folclor Daniela Bărbuceanu.

Invitata mea, Daniela Bărbuceanu, ne va vorbi despre tradițiile și costumele populare din zona Argeșului. Cu acest prilej, va expune un număr de costume valoroase, specifice zonei pe care o reprezintă.

Spre finalul întâlnirii noastre, eu, interpreta de romanțe Mariana-Claudia Filipescu, voi oferi un minirecital, în contrapunct cu invitata care va interpreta piese de folclor autentic”, informează Mariana Claudia Filipescu.

Prelegerea cu tema COMUNICAREA VERBALĂ, AZI (II). Comunicarea deviată şi manipularea, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Reflecții la reflexii”, susținut de scriitorul și profesorul de limba și literatura română Marin Gheorghe Rădulescu.

Învaţă singur, căci Şcoala, aşa cum vom afla la noua ediție a proiectului pe care-l derulez la Centrul Cultural Pitești, încă nu te învaţă să deosebeşti adevărul de nonadevăr, comunicarea obiectivă de comunicarea greşită sau deviată! Şi nu accepta dezinformarea şi, implicit, scopul şi rezultatul ei toxic: manipularea! Pe care le întâlnim la tot pasul, la noi şi aiurea!” semnalează Marin Gheorghe Rădulescu.

2021-04-09T10:20:29+03:00