Noaptea iepurelui
 pentru tine

Îmi place să mănânc la drum
Pe marginea şanţului
da să fie iarba mare şi deasă iarba să fie mare să nu
se vadă cum înfulec flămând din ospeţia distanţei

Azi şi ieri nu ţi-am scris
Mâncam

doar nopţile eu mănânc nopţile la drum
atent
să nu vină păsările de pradă să nu-mi ciugulească
firimiturile pe care o să le strâng
atent să le pun în ziar că vine noaptea cealaltă lungă
şi rece noaptea cealaltă în care femeile sunt păsări

stau şi înfulec flămând şi temător
cu ochii în paişpe
să nu sosească iepurele nopţii să-mi fure firimiturile pe care le-am pitit
le-am îndesat le-am întins şi călcat la dospit ca să crească
până dimineaţă pâinea cea nouă pe care
o voi mânca poate tot singur la drum
în noapte în noaptea iepurelui

să nu căutaţi dimineaţă locul
nu-l veţi găsi
singurătatea mea nu lasă loc nu lasă urme în desişul
ierburilor
singurătatea mea goneşte şi acum cu urma ierburilor
după urma alergătoare şi ea după ea.