Cristian Opriş, un poet care râde cu lacrimi  Poezia sa pare smulsă unei imense suferinţe, căreia îi livrează sensuri, rosturi şi înţelesuri.

Singur, Doamne, cerbul… Doamne, pe orice drum aş pleca spre Tine,Trebuie să trec prin pădurea bătrâneţii./O, Doamne, cândva eram atâta de tânărÎncât

Laudate DominemLa Psalmul 142ascultă-mă, Părinte, nu-Ţi întoarceslăvită faţa ta azi de la mine,căci simt în duh şi trup cum răul vineşi-n înveliş

Toamnă la Paris…Romantic-provocator. TOAMNA LA PARIS  a Doinei Moraru-Epure şi a Monicăi Făcăianu-Zodie, publicată la Editura Argeş Press, la sfârşitul anului trecut,

Arta Grădinarului – Emilian MarcuCalofilia este trăsătura stilistică dominantă a literaturii pe care o creează Emilian Marcu, de la care nu abdică

Gustave Flaubert la 190 de aniÎntâmplarea sau, cine poate şti, o altă raţiune, face să închei frapanta lectură a lui Salammbô, în

O resuscitare a poeticii suprarealiste sau„Radioul, ura şi scârba (…) sunt ca un lapte gros”Peisaj cu întâlnire este titlul plachetei de debut

Caricatură antirăzboinicăÎntr-o atmosferă de mare sărbătoare (Ziua Naţională a României) s-a deschis o expoziţie de calitate în holul Primăriei din Piteşti.Vernisajul a

Datoria de aripiUnul cântă din traista poştaşului, altul la violoncel; peste drum, fanfara înalţă fluturii şi viermii cântecului de mâine.Şi fiecare are

Calistrat aniversat, Gara de Nord, zeama de ploşniţă, Lista lui Manolescu şi poezia românească în viziunea lui CărtărescuCalistrat Costin, cel care în