Spovedanie. Introducere la o operă neterminată este o carte menită să aducă un spor în cunoaşterea personalităţii lui Lev Tolstoi. Traducerea Janinei Ianoşi, apărută la Editura Euro Press (Bucureşti, 2008), beneficiază de o Prefaţă a lui Ion Ianoşi, la fel de bine documentată şi competentă în a lămuri textele şi contextele, cum sunt şi celelalte ale sale. De altfel, acestea (prefeţe, postfeţe etc.) au fost strânse în două volume ce poartă titlul Autori şi opere.
După cum se ştie, autorul lui Război şi pace a fost excomunicat din Biserica pravoslavnică şi anatema nu i-a fost ridicată nici astăzi. Cartea cuprinde şi Răspunsul lui Tolstoi la verdictul Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse privind excomunicarea, din februarie 1901.
„Spovedanie, scrie Ion Ianoşi, este o «fenomenologie a spiritului». Ea relatează succesivele căderi ale autorului şi tentativele sale de renaştere”. Tolstoi îşi descrie aici, cum numai el ştie să o facă, crizele religioase ce l-au condus la dobândirea unei credinţe în răspăr cu cea ortodoxă oficială, căreia îi neagă deopotrivă dogmele, ritualurile sau tainele. Dar poate că la fel de important ca rezultatul este şi procesul (re)convertirii sale. El caută absolutul în multe direcţii, de la ştiinţele naturii şi filosofie la religiile orientale sau de la credinţa în literatură la identificarea cu viaţa simplă a poporului rus. Dumnezeul la care ajunge este, după părerea mea, un idol creat după chipul şi asemănarea sa, un fel de balsam pentru adâncile sale răni sufleteşti.
Pentru a înţelege drama lui Tolstoi, o spusă memorabilă a Părintelui Cleopa mi se pare cum nu se poate mai potrivită: „Cine are frica lui Dumnezeu în dreapta şi frica morţii în stânga, merge drept înaintea Domnului”. Tolstoi a trăit până la extrem angoasa morţii, dar cred că i-a lipsit frica de Dumnezeu. Altfel nu pot să-mi explic încrâncenarea împotriva credinţei ortodoxe, indiferent de argumentele aduse, precum acuzaţia că Biserica Ortodoxă Rusă nu se opune violenţei exercitate de putere şi că este intolerantă cu alte religii, culte sau erezii. De aici până la doctrina sa a non-rezistenţei la rău nu e decât un pas.