Lumea dintre oglinzi În urmă cu câţiva ani, Ioan Ardeleanu a intrat în literatură cu forţa celui care şi-a pregătit îndelung mişcarea,

Altă Penelopă toţi avem o blondă tinereţeo trăim cu nepăsare şi vitalea mişcă faptele şi gânduleste graalul prins de unicorntoţi avem o

sinteză prerafaelită fereastra de sticlă verde ca faţa unei mlaştinipe alocuri ochi pe aripi de fluture nuferialbi şi galbeni ţestoase la colţuriprietenul

Indulgenţele poetului - despre poesia lui Ioan Moldovan – Un discurs liric bine racordat la paradigma poetică contemporană, dar şi dinamitat cu

Cochinăreşte (fără profesor) O carte inteligentă debordând, oarecum, în provocări socratice, este acest Ultimul sufleu la Paris, (Iaşi, Editura Polirom, 2006, 284)

„Ave Maria”, cartea iubirii geloase pe demoni Ironist şi boem, Gheorghe Smeoreanu etalează în „Ave Maria”, editura Tiparg, 2005, prin parafrază antihabotnicie

Paznic la comorile fiinţei Amestec de fantastic şi real, cu excelente coborâri în psihologia fiinţei însingurate, romanul lui Radu Cange PAZNICUL MUZEULUI,

Naşterea mamei Nu crescusem încăpe când  se arginta nucul.Pe vremea aceea era dimineaţă,pentru că de la una din ferestre mama îmi zâmbise

Eşuare Eşuat. Înghiţeam apă.Val cu val, algă cu algă, mă umflamîncet.Mă făceam mare mare de tot,cât un monstru de Zeppelin.Prietene bun, în

Seducţiile subculturii şi insul static “Obsedaţi de o geografie simbolică”, în care Europa e un pol al dorinţei, înzestrat mai degrabă cu