Gibigiana
          

Tot ce ne-nconjoară
intră-n oglinjoară,
chit că n-are apă
câtă să-l încapă

Soarele, exempli
gratia, îl contempli
mai uşor când intră-n
limpedea-i incintă

fără vreo alarmă, –
dar se face armă
când îi pui oglinda-n
ochi bălaiei Linda

sau brunetei Ana…
Jocul se numeşte
pe italieneşte,
parcă, gibigiana.

Luaţi aminte, Linda,
Ana şi oricare,
că,-n amiaza mare,
am să pun oglinda

aparent îngustă,
fie-n ochii cui
i-are mai căprui,
fie pe sub fustă,

când nu mai tresaltă,
lăcrimândă, geana, –
căci începe-o altă
gibigibigiana.