Informare

 

Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 8-12 februarie, noi evenimente cultural-educative, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitești.ro), publicul având acces la unele acțiuni, în limita a 30% din capacitatea sălii:

Prelegerea cu tema Restrângeri operate în domeniul libertății religioase. O abordare teologică și juridică, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, avându-l invitat pe Radu Zidaru, avocat, expert în libertate religioasă în cadrul FORB România (asociație pentru promovarea libertății religioase) și membru al Centrului de Studii Nomocanonice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

“Conștiința nu poate fi concepută decât ca fiind liberă. Conștiința poate fi pervertită dacă omul alege  să-L ignore  sau să Îl  refuze pe Dumnezeu sau alege răul și nu binele, dar nu poate fi supusă determinismului material, cauzal. Conștiința  nu este o realitate materială, ci o însușire  a sufletului  uman nemuritor… Părintele Arsenie Boca  afirma: Libertatea de conştiinţă este  cel mai adânc bun spiritual pe care îl are omul la îndemână în viaţa sa.

Într-adevăr, conştiinţa umană, înţeleasă în complexitatea, înălţimea şi profunzimea ei,  este temeiul vieții biologice şi spirituale, punctul de la care începe  efortul pentru ca omul să fie demn de libertatea pe care el însuși o prescrie  în primul rând ca lege morală  și de aici  și ca ordine juridică. În consecință, nici în situația în care  se proclamă starea de urgență sau alertă libertatea de conștiință nu poate fi restrânsă sau condiționată. Cu toate acestea  statul a restrâns în această perioadă libertatea de conștiință și libertatea religioasă. Aceste restrângeri  au afectat în mod deosebit comuniunea credincioșilor ortodocși și Biserica Ortodoxă. Noi susținem că adunarea  credincioșilor în Biserică nu este o întrunire  în sens profan. Această adunare este o comunitate care se transformă în comuniune prin lucrarea Duhului Sfânt prezent în Biserică. Comuniunea credincioșilor în Biserică este parte a Trupului tainic a lui Hristos și prin urmare nu ar trebui să fie supusă unor restricții sau îngrădiri dispuse prin legi omenești.

Deoarece libertatea de conșțiință și libertatea religioasă sunt și drepturi fundamentale ale omului, statul  ar trebui să se abțină de la orice ingerință în viața Bisericii. Conferința va aborda aspecte precum: statutul juridic al Bisericii Ortodoxe; semnificații constituționale ale autonomiei cultelor; protecția juridică a libertății religioase; restrângerile operate de stat  privind exercitarea  libertății religioase  și constituționalitatea acestora”, spune Marius Andreescu.

 

 

Prelegerea cu tema Spațiul ficțiunii și al realității (partea I), în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Teme culturale în emoții raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache.

“Trăiască Nația! Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: Sus cu dânsa!

Teme culturale în emoții raționale, emisiune a Centrului Cultural al Municipiului Pitești, vă propune pentru luna februarie două întâlniri cu literatura, cu poezia mai ales, dar și cu câteva texte de proză scurtă, câteva fragmente ilustrative pentru a fi deopotrivă în spațiul ficțiunii și al realității.

Cine reușește ca măcar câteodată să se înalțe în „lumea ficțiunii ideale”, cum zicea Titu Maiorescu, acela pare a avea o viață mai frumoasă și să trăiască acele emoții raționale pe care numai arta le poate oferi. Bunul-gust estetic, cu care omul pare a se naște, trebuie însă cultivat pentru a putea trăi emoția înaltei arte, fie că e vorba de literatură, muzică, pictură, sculptură, coregrafie, arhitectură, artă cinematografică.

Vom pune la dispoziția dumneavoastră texte din volumele de poezii Fantasteria, Sublima Fantasteria, Piano forte, Hazard și din cele publicate în revista Centrului Cultural Pitești, Cafeneaua literară, aflată sub direcția scriitorului Virgil Diaconu, la 18 ani de la apariție. Trăiască Nația!” spune Lucian Costache.

 

Prelegerea cu tema Povestea Mănăstirii Curtea de Argeș, oferită de istoricul Ștefan Dumitrache, viceprimarul municipiului Curtea de Argeș.

“Cu toții am auzit de Mănăstirea Argeșului și despre legenda culeasă și stilizată de Vasile Alecsandri, dar puțini știu care este adevărata poveste a mănăstirii, puțini știu despre vechea catedrală a lui Vlad Dracul aflată acolo, sau despre legătura dintre Mănăstirea Argeșului și moscheea lui Baiazid al II –lea Contemplatorul, aflată lângă intrarea în Bazarul din Constantinopol, actualul Istanbul”, îi incită Ștefan Dumitrache pe cei interesați.

 

Prelegerea cu tema Despre Spiritul Critic în Societatea Contemporană, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultura în Pandemie”, susținut de directorul Bibliotecii Județene Octavian Mihail Sachelarie.

“Trăim într-un sat global din punctul de vedere al comunicării. Trecem însă informațiile care vin către noi prin filtrul gândirii noastre? Sau, mai simplu spus, luăm decizii prin filtrul cunoștințelor sau valorilor pe care fiecare dintre noi le are. Iată câteva întrebări la care vom răspunde”, informează Octavian Mihail Sachelarie.

 

 

Prelegerea cu tema Cronicari Munteni, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Limba Română Literară de-a lungul Timpului”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia. 

“Istoriografia munteană originală ia naştere mai târziu decât cea moldovenească, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Letopiseţul Cantacuzinesc şi Letopiseţul Bălenilor sunt scrieri de compilaţie, cu o parte finală polemică, reprezentând interesele a două facţiuni politice rivale. Cronica lui Radu Greceanu şi cea a lui Radu Popescu sunt cronici oficiale, de curte, una în serviciul lui Constantin Brâncoveanu, alta în serviciul lui Nicolae Mavrocordat. Numai cronica Anonimului brâncovenesc şi aceea a stolnicului Constantin Cantacuzino, Istoria Ţării Rumâneşti, au caracter independent, ultima fiind, mai degrabă, o lucrare de istorie. Cronicile muntene, deşi au mai puţin caracter narativ sau descriptiv decât cele moldovene, dau totuşi o imagine interesantă a epocii feudale, chiar dacă adevărul istoric trebuie uneori dedus. Sub raport literar, cronicile muntene constituie întâile noastre pamflete şi, prin vioiciunea expunerii sau vehemenţa expresiei, Letopiseţul Bălenilor, Anonimul brâncovenesc şi cronica lui Radu Popescu se ridică până la nivelul artistic al lui Ion Neculce, după cum, prin seriozitatea şi căldura demonstraţiei, Constantin Cantacuzino face trecerea de la Miron Costin la Dimitrie Cantemir, de la cronică la istorie, în spirit înaintat, umanist. În general, cronicarii români de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi de la începutul celui următor ajunseseră la făurirea unui stil aproape unitar, care formează limba literară a vremii. Stolnicul rămâne însă aparte. Ca umanist, a încercat o turnare a limbii şi a stilului în alte tipare decât cele obişnuite. Ca şi Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino este convins că pentru a putea explica gândiri şi probleme înalte, limba obişnuită, populară, formează un instrument insuficient. Umanistul creează o limbă şi un stil propriu, pe care îl propune şi urmaşilor ca limbă şi stil ştiinţific şi literar. Dacă din punct de vedere strict istoric, documentar, meritul cronicarilor moldoveni este mai mare, din punct de vedere literar, cronicarii munteni nu sunt cu nimic mai prejos. Moldovenii sunt, îndeosebi, buni naratori şi portretişti. Ei au amărăciune, umor, ironie sau duioşie. Sunt cumpăniţi, sfătoşi, simpli în formele oralităţii populare. Muntenii au vervă polemică şi imaginaţie plastică în pamflet, cultivă văitătura, sarcasmul, invectiva, imprecaţia. Sunt impenitenţi, precipitaţi, întortocheaţi, folosind în locul vorbirii ţărăneşti, domoale, moldovene, limbajul târgoveţului şi chiar al mahalagiului bucureştean. <Duhul Barocului domină bună parte din producţiile acestor scriitori demni de stimă pe care, potrivi tradiţiei, îi numim cronicari munteni> (Dan Horia Mazilu)”, precizează Iudita Dodu Ieremia.

Prelegerea cu tema Cântarea despre Guillaume, în cadrul proiectului cultural-educativ “Istorie și Istorii cu Marin Toma”, susținut de redactorul-șef al revistei- document Restituiri Pitești, dr.Marin Toma.

“Cântarea despre Guillaume este cu adevărat prototipul cântecului de geste; epopee eroică, ea este și un izvor cu adevărat util pentru toți pasionații de literatură medievală europeană. Și este disponibil pentru prima dată în limba română, într-o ediție filologică, mulțumită traducerii și analizei științifice realizate de Cristiana Papahagi (ediție critică apărută sub egida Editurii Polirom, în anul 2019). Cântarea despre Guillaume s-a păstrat într-o singură versiune, în manuscris, descoperită abia în anul 1901, și de atunci până acum nu a încetat să fascineze și să stârnească curiozitatea celor pasionați. Ca majoritatea epopeilor franceze, și aceasta are ca principal element al narațiunii conflictele dintre creștini și musulmani în prima parte a secolului al IX-lea, pe durata domniei regelui francez Ludovic cel Pios; existând, desigur, dualitatea bun și rău.  Prezentarea noastră dedicată Cântării despre Guillaume deschide seria de conferințe având ca temă literatura medievală europeană; analizând deopotrivă textele, cât și contextul istoric descris de acestea”, precizează Marin Toma.

 

Prelegerea cu tema Cărțile de Citire – A doua Carte de citire – La umbra puşcăriilor în floare. Comunismul lor. Comunismul nostru. Comunismul meu. Perioada dejistă: 6 martie 1945 – 19 martie 1965, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Reflecții la reflexii”, susținut de scriitorul și profesorul de limba și literatura română Marin Gheorghe Rădulescu.

„Am dedicat această carte, cu pioasă şi nesfârşită recunoştinţă, memoriei Deţinuţilor politici din comunismul dejist, adică acelor Români care, din dragoste de Ţară, de Neam, de Adevăr, de Dreptate, de Demnitate şi de Libertate, au pătimit în satanicele închisori comuniste dejiste sau n-au mai ieşit din ele, oferind generaţiilor viitoare pilde nemuritoare de credinţă în Dumnezeu, de Iubire de Ţară, de Demnitate, de Eroism şi de Jertfă. Dar şi celorlalţi români care au trăit şi au pătimit în acele timpuri rele şi grele…

Cu gândul-speranţă că generaţiile viitoare nu vor uita nici suferinţa, nici pătimirile,  nici moartea, nici demnitatea, nici patriotismul acelor Martiri, Eroi şi Apostoli ai Neamului românesc şi că pătimirile şi jertfa lor n-au fost în zadar!

Cum s-au putut întâmpla, în România acelor ani negri, acele crime oribile, între care şi  <Experimentul Piteşti: Reeducarea prin tortură şi prin moarte>, despre care a aflat atunci, îngrozită, întreaga lume, vom afla şi noi, la circa 75 de ani de la declanşarea, la comanda şi sub controlul sovietic, a Apocalipsei dejiste! Ca să iertăm creştineşte, dar să nu uităm niciodată drumul românesc apocaliptic: De la Chin, la Amin!” spune Marin Gh. Rădulescu.

 

Lectură publică din creația poetei Vavila Popovici, în cadrul proiectului cultural-educativ „Gânduri, Rostiri, Scrieri”, susținut de poeta Denisa Popescu.

“Stabilită, din anul 2008, în Carolina de Nord, Statele Unite ale Americii, poeta și prozatoarea VAVILA POPOVICI continuă să fie activă în spațiul cultural românesc, în mod deosebit acasă, la Pitești. Fiecare apariție editorială este consemnată în cotidianul local ”Argeșul”, a cărui colaboratoare pertinentă și devotată este. Volumele sale sosesc – e drept, cu întârziere, dar sosesc – la adresele celor care nu au uitat-o și care o prețuiesc, prieteni vechi și instituții de prestigiu. Vorbim despre 57 de volume personale. Vavila Popovici este, de asemenea, prezentă în 10 volume colective. Aria sa de condeier experimentat este complexă – articole și eseuri, cugetări, note de jurnal, proză și poezie.

În cadrul acestei ediții a proiectului online Gânduri, Rostiri, Scrieri, sunteți invitați să ascultați poeme din volumele recente – SIMFONIA TOAMNEI și GLASUL INIMII”, spune Denisa Popescu.

Prelegerea cu tema Ce natură umană lăsăm viitoarelor generații? – Perspective despre o „ecologie a spiritului”, în cadrul proiectului sub genericul “Cugetările unui Om de Graniță”, susținut de poetul și studentul la filosofie Radu Alexandru Dincă.

“Una dintre cele mai des întâlnite întrebări în discursul politic (la nivel global), mai ales în perioada campaniilor electorale, este: <ce natură/ ce Pământ lăsăm generațiilor viitoare?>. Răspunsul, după cum bine știm cu toții, este unul nu foarte optimist. Nu voi discuta despre probleme de mediu, ci aș vrea să îmi pun o întrebare de natură filosofică cu privire la moștenirea pe care o lăsăm posterității: <ce natură umană lăsăm generațiilor viitoare?>. Discursul se transferă așadar în sfera unei ecologii a spiritului. S-a modificat natura umană? Dacă da, mergem spre mai bine sau spre mai rău? Dacă nu, ar fi necesară o modificare? Ce înseamnă să ne îngrijim spiritul? Să practicăm un fel de <cura sui> în sens grecesc sau în sensul pe care îl folosește Fericitul Augustin? Sau să avem grijă de noi satisfăcându-ne nevoile dobândite social? Voi încerca să ating în discurs atât aceste puncte, cât și altele, în speranța (așa cum v-am obișnuit) că voi genera în dumneavoastră dorința de chestionare cu privire la această temă de gândire”, spune Radu Alexandru Dincă.

 

 

Medalionul artistic cu tema Pasiuni comune în arta plastică, oferit de interpreta de romanțe și muzică ușoară Mariana Claudia Filipescu, având-o invitată pe Livia Oprescu, avocat, artist plastic, poetă.

“Invitata mea, avocat Livia Oprescu, artist plastic și mai nou, poetă, își va expune o parte dintre numeroasele tablouri pictate și  ne va povesti despre pasiunea de a surprinde frumusețile  naturii pe pânză. Un alt moment de emoție va fi acela în care doamna își va recita propriile creații poetice. Evenimentul cultural se va încheia, cum deja  v-am obișnuit, cu un recital de romanțe pe care-l dedic iubitorilor genului”, spune Mariana Claudia Filipescu.

Cenaclul Armonii Argeșene, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, având-o invitată pe poeta Elena Duță.

“Doamna Elena Duță, musceleancă prin naștere, își are rădăcinile într-o comună situată pe Valea Argeșelului și anume comuna Vulturești. Încă de la o vârstă fragedă este preocupată de muzică și poezie.

A lansat două volume de poezie (Dialog tomnatic și Suflete îmbrățișate) și sperăm ca în continuare să urmeze imboldul pasiunii de a scrie”, spune Adrian Mitroi.

 

Dialogul cu tema O viață în slujba cântecului popular, în cadrul proiectului “Aveți Cuvântul!”, coordonat de publicistul Valentin Uruc, avându-l invitat pe interpretul de foclor Iulian Mutu Constantin.

“Invitatul meu, Iulian Mutu Constantin, s-a remarcat în viața culturală piteșteană printr-o bogată activitate culturală, închinată cântecului popular și tradițiilor argeșene. Este autor al unor cărți tematice, culegător de folclor, precum și autor al unor piese de muzică populară, cea mai cunoscută fiind Garofiță de Pitești”, informează Valentin Uruc.