Situat în oraşul Ştefăneşti, la kilometrul 10, pe DN7 Piteşti‑Bucureşti, muzeul este format din două mari muzee: Secţia Istorie‑Etnografie şi Secţia Aer Liber, prezentate pe o suprafaţă de 14 ha.
Instituţia a fost înfiinţată prin decret regal dat de Carol al II‑lea, în 7 iunie 1939, sub numele Muzeul Dinicu Golescu; din 1966, alături de ansamblul medieval de la Goleşti, ca nucleu muzeal iniţial, a luat fiinţă Muzeul în aer liber al viticulturii şi pomiculturii din România.
1. Secţia Istorie‑Etnografie este amenajată în cadrul ansamblului medieval al Goleştilor, cuprinzând mai multe expoziţii:
Muzeul memorial al Goleştilor (Conacul). Casa Goleştilor a fost ridicată în anul 1640, de meşterul Stoica, din iniţiativa lui Stroe Leurdeanu, căsătorit cu Vişa din Goleşti; amintim că boierii Goleşti au stăpânit case în Câmpulung şi Bucureşti şi au ctitorit mănăstirea Vieroşi – Făget (Comuna Colibaşi), mănăstirea Valea (Comuna Ţiţeşti), biserica şi hanul din Goleşti. În anii 1942-1943, s‑a făcut renovarea construcţiilor, în conac organi­zându‑se expoziţia memorială care cuprinde mobilier de epocă, tablouri, cărţi şi alte obiecte de valoare care au aparţinut Goleştilor şi rudelor apropiate: doctorul Carol Davila, dramaturgul Alexandru Davila, pictorul Nicolae Grant, academicianul George Bengescu ş.a.
Expoziţia pedagogică „Şcoala Slobodă Obştească” s‑a deschis, prima oară, în anul 1962, fiind reorganizată în 2009, în clădirea în care, la 1 mai 1826, Dinicu Golescu a înfiinţat Şcoala Slobodă Obştească. A fost prima şcoală superioară din mediul rural, din Ţara Românească, şcoală mixtă care asigura accesul gratuit pentru toţi copiii, indiferent de originea lor socială. Dintre exponate, menţionăm: „Programa cursului gimnazial şi filozofic”, elaborată de Aaron Florian, diferite manuale, un abecedar din 1840, Gramatici româneşti (cea a lui Ienăchiţă Văcărescu şi a lui Iordache Golescu), cărţi traduse de Dinicu Golescu, tabele lancasteriene.
În clădirea bolniţei înfiinţate de banul Radu Golescu la sfârşitul secolului al XVIII‑lea, pentru îngrijirea bolnavilor săraci şi în arhondaricul de pe latura sudică s‑a amenajat, în anul 1963, Expoziţia de etnografie şi artă populară a judeţului Argeş, ulterior (1980), înlocuită de Expoziţia de Istorie a Goleştilor.
În anul 1981 s‑a organizat, în Foişorul în care a poposit Tudor Vladimirescu, în perioada 18-21 mai 1821, o expoziţie dedicată personalităţii acestuia şi revoluţiei pe care a condus‑o, în care sunt expuse piese cu valoare memorială şi istorică, dintre care menţionăm: arme turceşti, steagul revoluţiei, haine de panduri, uşa casei de la Glogova etc.
În curtea conacului se află Rotonda Goleştilor, în care sunt expuse zece busturi ale unor personalităţi istorice din neamul Goleştilor: Banul Radu Golescu, Gheorghe (Iordache) Golescu, Constantin (Dinicu) Golescu, Ştefan Golescu, Nicolae Golescu, Radu C. Golescu, Alexandru C. Golescu, Alexandru G. Golescu, Carol Davila şi Nicolae Bălcescu. Busturile au fost executate din piatră de Albeşti, de către absolvenţi ai Academiei de Arte Frumoase de la Bucureşti, din anii ’80.