Împlinire
      
Nu poţi fi pe de-a-ntregul femeie
Dacă n-ai şi păcătuit…
Supliciu sublim!
Înainte de somn îţi aduci aminte
Şi adormi cu spovedania-n gând…
Secrete dulci sau regrete amare…
Îl cauţi mereu pe cel căruia să-i poţi spune totul
Rătăceşti printre siluete străine şi reci
Drumul e când îngust, când lung
Iar paşii câteodată nu te ascultă.
Visezi în aşteptare o întâmpinare de îngeri
Duioasă şi iertătoare ca odinioară bunica.

Nu ştiu cum s-a putut întâmpla
Să încolţească în mine singurătatea.
Din disperare mi-am iubit călăul
Şi-am adormit fericită că i-am spus totul.
Pe de-a întregul femeie,
M-am trezit lângă bărbatul vieţii mele!