…Mi se va răspunde că atât Günther Grass cât şi o bună parte a presei culturale de stânga au clamat şi s-au dezis de aventura nazistă. Dar, pe noi ne interesează mai puţin declaraţiile şi analizele, oricât de argumentate şi de sincere, ale unor reprezentanţi ai suprastructurii unei naţiuni în cazul unei probleme atât de complexe şi de semnificative, unde adevăratul, realul răspuns este, încă o dată, cel al actului; şi, o jumătate de secol după căderea sistemului nazist şi capitularea ruşinoasă, extrem de umilitoare, a mândrului stat german, calea aleasă, de îmbogăţire, de edificare a unei alte aroganţe, cea a unei monede sfidătoare, a Mercedesului şi Porsche-ului, a grupurilor industriale enorm perfomante, Thyssen, Siemens etc., nu ne conving că naţiunea germană, în conştientul şi sub-conştientul ei colectiv – dacă e permisă această extrapolare de la conceptul jungian! – a asumat, a asimilat, a conştientizat Vina, eroarea majoră, comisă faţă de ţările Europene şi populaţiile lor şi, în acelaşi timp, faţă de sine-însuşi, propriul popor, istoria, tradiţia şi valorile sale.