CONDIŢIA  SUPRAVIEŢUIRII: 
REFACEREA  INTELIGHENŢIEI  NAŢIONALE

Suntem o ţară şi o naţiune condamnate la dispariţie cu mult înainte ca insurecţia naţiunilor concesionate de Churchill şi Roosevelt lui Stalin să dea Occidentului iluzia că el a câştigat războiul rece, şi că, în consecinţă, se poate comporta cu foştii sateliţi siliţi ai Uniunii Sovietice după principiul roman VAE VICTIS!
Punerea fostelor naţiuni europene captive în bătaia acestui tsunami occidental care le striveşte economic şi le inundă moral cu mizeriile unui capitalism ajuns în faza ultimă a cancerului său – aceea care ameninţă întreaga planetă cu apocalipsul dezlănţuit de om, nu de Dumnezeu, era proiectată, în ce ne priveşte, cu mult înainte de anul-răscruce 1989!
România a fost declarată „falită“ încă din timpul vizitei de stat a lui Nicolae Ceauşescu în S.U.A. (12 – 17 aprilie 1978) când, după o primire triumfală la Casa Albă, omul privit până atunci ca principalul rezistent la hegemonismul sovietic şi eroul de la 22 august 1968 a refuzat să devină colaborator la subminarea sistemului socialist. Convingerile sale naţionaliste s-au dovedit încă de atunci indisolubil împletite cu cele comuniste, şi aveau să-l facă să intoneze în faţa plutonului de execuţie nu imnul ţării sale, ci Internaţionala.