Ramuri, nr. 5/2012

A apărut nr. 5 pe anul în curs  al prestigioasei reviste craiovene de cultură Ramuri, cititorii săi fideli primind astfel un nou dar preţios. Voi remarca pentru început eleganta ţinută grafică, numărul recent apărut fiind ilustrat cu inspirate reproduceri după lucrările pictoriţei  Ileana Boşogea Tudor. O ţinută cu adevărat demnă de însorita lună mai şi  de conţinutul relativ echilibrat al publicaţiei, de arhitectura a celor 20 de pagini ale sale.
Cât priveşte textele, vă semnalez conţinutul ultimei pagini, în care poetul Leo Butnaru, remarcabil şi în postura sa de traducător din avangarda rusă, ni-l reaminteşte pe scriitorul Daniil Harms, trăitor între anii 1905 şi 1942. În altă pagină, cea cu nr. 13, delicatul poet şi actor George Drăghescu din Tg. Jiu publică haiku-uri dedicate maestrului său, Gheorghe Grigurcu. Maestrul său şi al nostru! Voi cita doar unul dintre poemele lui George Drăghescu: Într-o cafenea/Grigurcu îşi ceartă/părinteşte/destinul.
În spaţiul rubricii Ion D. Sîrbu, revanşa postumă  istoricul literar Nicolae Oprea din Piteşti abordează cu empatie prietenia dintre Nenea Gary şi regretatul critic de artă timişorean Deliu Petroiu. Umăr la umăr, pe aceeaşi pagină a 12-a, poetul şi criticul literar Mircea Bîrsilă, de asemenea din Piteşti, îşi continuă serialul despre Poezia generaţiei 80,  îndreptându-şi atenţia pentru a doua oară asupra universului liric al lui Florin Iaru. Cităm: O calitate specială a poemelor lui Florin Iaru din categoria celor erotice rezidă în ambiguitatea lor. Toate bune şi frumoase, vom spune citind în cor şi această rubrică a craiovenelor Ramuri, numai că, de-a lungul ultimilor ani,  am observat că, cel puţin în paginile acestora, optzeciştii devin din ce în ce mai misogini. Să fie de vină vârsta poeţilor-critici respectivi (MB este născut în 1952) sau doar faptul că… românii dispreţuiesc femeile şi, în consecinţă, nu acordă atenţie… literaturii feminine, în ciuda faptului că fiecare generaţie (sau promoţie, cum le botezase Laurenţiu Ulici) are  nume  remarcabile pe tărâmul Polymniei, dar şi al prozei şi exegezei literare? Mă rog, acestea fiind zise şi spuse, îmi vine în minte un termen strict medical: andropauza.
Dar, hai să nu ne mai punem atâtea întrebări şi să nu ostenim inutil asupra paginilor scrijelite de… optzeciştii bărbaţi? Sfatul nostru colegial:  trataţi-vă, băieţi!  Răsfoind mai departe cu încredere nedesminţită nr. 5 al Ramurilor, dăm de  texte ale unor  vechi şi buni prieteni ai revistei craiovene: Gheorghe  Grigurcu, Gabriel Dimisianu, Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu. Ei îşi aduc şi în acest număr contribuţia substanţială la eleganţa intelectuală a publicaţiei. Şi, dacă tot este să privim şi să citim eleganta revistă născută acum 107 ani, în decembrie, din mintea a doi tineri liceeni (D. Tomescu şi C.Ş. Făgeţel), citiţi şi pagina a doua, ocupată de rubrica Poemele oraşului. Trei poeme reunite sub titlul Poemele oraşului de cărţi (autoare: prietena dvs. dintotdeauna şi pentru  totdeauna, Ioana Dinulescu) vă vor răsturna oţârică imaginea Oraşului lui Heidegger, vorba mea! Pe cale de consecinţă, sfatul meu pentru  domniile voastre, indiferent cărui sex şi cărei vârste aparţineţi,  este: Citiţi! Citiţi! Citiţi!