O scrisoare de la Virgil Ierunca

Pentru Argeşul de mai şi zilele sărbătoreşti ale Piteştenilor dă bine un specimen din misivele schimbate, după Loviluţia Decabrie din 1989, cu soţul doamnei Monica Lovinescu.
 Acesteia din urmă îi voi fi trimis un bileţel e(ste)tic şi înainte, văleat 1988, prin lectorul francez Thomas Bazin, aflat în slujbă vremelnică la Universecumetrialitatea Cuzană de pe vijeliosul Bahlui al nebuniilor noastre prepensionare, foarte juvenile. Recipiendari, pe căi ocolite, ai efervescentelor magazine Dialog + Opinia studenţească, Ieruncii erau la curent, cel puţin după defecţiunea poetului Mihai Ursachi pe sol iancheu, cu strofocările culturale, literar-filosofice şi patafiziceşti mai cu seamă, ale «Grupului din Iaşi». De unde şi intervenţia fermă a lui Don Virgil, la Radio Free Europe, când afla, spre toamnă, de percheziţiile, urmate de anchete la sediul Sexcurităţii Boţîrlăneşti, ce se abătuseră asupra unora dintre noi pe 18 mai 1983.
Dar iată şi epistola făgăduită, cu noticile explicatorii aferente: