istoria pierdutului
bichon
o să ţi se ia tot ceea ce
te-a apărat o vreme de
oameni –
gardurile înclinate cu
oale de lut în pari
aripa de flutur sub care
te-ai adăpostit
o doamnă pe tocuri va
pleca agale cu bichonul
tău în braţe
el se va face un norişor
tot mai mic tot mai
alb privind agitat
înapoi –
îngeraşul care te-a sprijinit
la care cuteza poporul ierbii
să ceară sfat
şi atunci când periodic
orbeai
vedeai măcar
ceva alb.