De luna asta, din 19 februarie am legată a 60-a piatră de moară la gât: nu e nici o nenorocire, îmi scria Paul Aretzu zilele trecute, li s-a întâmplat şi altora. Da, dar eu nu mi-am dorit asta. Sunt scriitori optzecişti cu zecile care „au dat colţul” înainte să împlinească 60 de ani – s-au liniştit? Eu ce mai caut pe aici? Dintotdeauna am fost nemulţumit de „condiţia mea”. Nu am avut niciodată nimic de demonstrat, pe cine păcălesc eu acum „schimbând iar prefixul”, la ce-mi trebuie „continuarea”? Chinezii cred că există cicluri de 60 de ani, asta înseamnă că urmează să retrăiesc, la alt nivel, de aici înainte, evenimente petrecute în 1950? La ce mi-ar folosi, aşa evoluez? Ce responsabilităţi umilitoare trebuie să-mi mai iau? Calendarul chinezesc începe pe 14 februarie: 2010 e Anul Tigrului de Metal, un an cu previziuni sumbre (în calendarul chinezesc eu sunt Tigru), clarvăzătorii, inclusiv Nostradamus, pomenesc de începerea celui de-al treilea război mondial. Bat în lemn. Celebra Vanga spune şi în ce lună din 2010 începe acest război devastator, nuclear: în noiembrie (şi se termină în noiembrie 2014). Istoria a arătat că Tigrul este asociat cu energia atomică. Pe 12 februarie 1950 (ziua Tigrului, luna Tigrului, în an de Tigru) Albert Einstein a avertizat că un război nuclear ar putea duce la distrugerea planetei. Catastrofa nucleară de la Cernobîl a avut loc în 1986 – an de Tigru, într-o zi de Metal Yang. Să tot trăieşti! Sau să re-trăieşti, ciclic. De aceea mai sunt pe aici, să fiu martor? Să fiu supus unor teste care să-mi schimbe sistemul propriu de valori?