Informare
Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 6 – 9 aprilie evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:
Recitalul poetic cu tema „Petale de dor”, în cadrul proiectului „Personalități Culturale”, coordonat de scriitorul Jean Dumitrașcu, avându-l invitat pe poetul și publicistul Spiridon Voinescu, eveniment care va avea loc luni, 6 aprilie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„L-am invitat pe poetul Spiridon Voinescu pentru că a scris o nouă carte de versuri, <Albul de negru>. Fiecare poezie are un mesaj ascuns, fără a pierde originalitatea. De pildă, poemul <Cu ochii în zare> construiește o imagine poetică deosebită bazată pe inversarea raportului dintre cer și pământ. Încă din primele versuri, ideea că <cerul se așezase pe pământ> sugerează o lume răsturnată în care granița dintre real și ideal dispare. Această imagine devine un simbol al confuziei existențiale, dar și al apropierii dintre om și absolut. Repetițiile (<și noi umblam…>, <că norii coborâseră…>) accentuează starea de rătăcire și visare a eului liric. Oamenii sunt percepuți de ceilalți ca fiind <cu capul în nori>, însă sensul este inversat: nu ei s-au îndepărtat de realitate, ci realitatea însăși a devenit una neobișnuită, încărcată de vis și mister. Astfel, poezia sugerează o perspectivă subiectivă asupra lumii, în care percepția interioară transformă totul. Dimensiunea spirituală este evidențiată prin căutarea divinității. Eul liric încearcă să-L descopere pe Dumnezeu, dar constată că acesta <locuia într-un cer mai înalt>, ceea ce sugerează distanța dintre om și absolut, dar și ideea că divinitatea rămâne inaccesibilă cunoașterii directe. Finalul reia imaginea inițială, lăsând însă o ambiguitate: nu se știe dacă cerul a coborât sau dacă pământul s-a înălțat. În ce mă privește, voi citi și eu poeme din volumul <Lacrimarium>, în curs de apariție”, spune Jean Dumitrașcu.
Prelegerea cu tema „Condiția intelectualului. Camil Petrescu”, în cadrul proiectului cultural „Biografii triste și destine tragice din istoria literară”, susținut de criticul literar, scriitoarea, prof. dr. de limba și literatura română Magda Grigore, eveniment care va avea loc luni, 6 aprilie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Una dintre cele mai reușite abordări, când vine vorba despre condiția intelectualului în literatura românească, aparține lui Camil Petrescu. Un scriitor remarcabil, cu o proză psihologică de finețe. Scriitor realist și subiectiv, promotor al autenticității, ca și Mircea Eliade. Vocea conștiinței auctoriale s-a identificat în mare măsură cu vocea personajelor sale, cu vocea <eroilor (tragici) învinși>. Mai mult, felul în care a văzut și a descris societatea burgheză a începutului de secol XX ne determină să înțelegem că aceasta nu era deloc mediul prielnic intelectualului, nici pentru iubirea ideală, nici pentru profesia ideală. Prin urmare: <câtă luciditate, atâta conștiință, câtă conștiință, atâta pasiune și deci atâta dramă…>”, spune Magda Grigore.
Dialogul cu tema „Conștiința christică – model universal de evoluție”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Viața merge înainte!”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, avându-l invitat pe prof. univ. dr. ing. economist Mircea Aurel Niță, eveniment care va avea loc marți, 7 aprilie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Binecunoscuta înțelepciune dobândită pe parcursul anilor de oamenii luminoși ne atrage cu fiecare ocazie oferită de renașterea naturii.
La întâlnirile cu îndrăgitul prof. Mircea Aurel Niță, simțim întrepătrunderea spiritului cu toate cuvintele blajine adresate cu respect și bunăvoință. Îi așteptăm la eveniment și pe cei care vor să-și amintească de conștiința străbună care există în fiecare și care a reușit să facă față tuturor încercărilor planetare de la începuturi și până acum. Întotdeauna, întregul depinde de fiecare dintre noi!”, spune Simona Vasilescu.
Conferința cu tema “Masca lui Agamemnon”, în cadrul proiectului cultural “Enigmele Terrei”, susținut de directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Argeș, scriitorul și publicistul Cristian Cocea, eveniment care va avea loc marți, 7 aprilie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Despre masca lui Agamemnon! Vă invit la Micene și la Troia, pe urmele Atrizilor!”, spune Cristian Cocea.
Dialogul cu tema „Cinematografia astăzi”, în cadrul proiectului cultural „Invitați la <Cafeneaua literară>”, coordonat de poetul Virgil Diaconu, directorul revistei „Cafeneaua literară”, avându-l invitat pe regizorul și poetul Toma Enache din București, eveniment care va avea loc miercuri, 8 aprilie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Invitatul meu, Toma Enache, este regizor de film și teatru, scenarist, actor, producător și poet român, unul dintre reprezentanții cinematografiei independente din România. Toma Enache este de origine aromână și s-a remarcat prin proiecte artistice dedicate identității culturale, memoriei istorice și marilor personalități ale culturii române. Activitatea sa cinematografică a început cu lungmetrajul <Nu sunt faimos, dar sunt aromân> (2013), primul film artistic realizat integral în limba aromână, o premieră în istoria cinematografiei. În 2019 a realizat lungmetrajul <Între chin și amin>, film artistic dedicat Experimentului Pitești, unul dintre cele mai dramatice episoade ale represiunii comuniste din România – reeducarea prin tortură. Filmul a fost prezentat în numeroase festivaluri internaționale și a obținut 52 de premii internaționale, fiind una dintre cele mai premiate producții românești independente. Pelicula a fost disponibilă și pe platforma Netflix. Cel mai recent film al său, <Enescu, jupuit de viu> (2024), este primul lungmetraj artistic românesc dedicat vieții marelui compozitor George Enescu. Filmul a fost prezentat în multe festivaluri și proiecții speciale și a obținut 58 de premii internaționale, fiind considerat unul dintre cele mai premiate filme românești din ultimii ani. Pe lângă activitatea cinematografică, Toma Enache a realizat și documentarul <Armânii – de la faimoșii Manakia la Nu sunt faimos…> (2015), dedicat istoriei și identității culturale aromâne. Toma Enache este, de asemenea, autorul mai multor volume de poezie, printre care <Arta destinului>, <Lagărele minții>, <Păstorul ideilor> și <Infectați de iubire>. Activitatea sa artistică se remarcă prin independență creativă, prin interesul pentru recuperarea memoriei istorice și prin promovarea valorilor culturale românești în plan internațional. Filmele sale au obținut în total peste 110 premii internaționale, fiind prezentate în festivaluri și la evenimente cinematografice din Europa, Statele Unite și Asia. Vă așteptăm la întâlnirea cu un regizor de excepție!”, spune Virgil Diaconu.
Lectură publică din romanul în lucru intitulat “Ziua în care l-am cunoscut pe Dumnezeu”, semnat de Alina Dinu, în cadrul proiectului cultural-educativ „Confluențe literare”, coordonat de profesoara și poeta Allora Albulescu, având-o invitată pe scriitoarea Alina Dinu, eveniment desfășurat sub egida Fundației literare “Liviu Rebreanu”, care se va desfășura miercuri, 8 aprilie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Spectacolul vocal-instrumental cu titlul “Recital Pascal”, susținut de Trupa TANDRES, formată din muzicianul Andrei Tase și medicul cardiolog Adrian Tase, eveniment care se va desfășura joi, 9 aprilie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
Prelegerea cu tema “Teologie, Filosofie și Știință în Opera lui Mihai Eminescu”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, eveniment care va avea loc joi, 9 aprilie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
„Mihai Eminescu (<omul complet al culturii române>, cum spune Constantin Noica) reprezintă chintesența spiritului românesc, sintetizând poezia, proza, filosofia, jurnalismul și cultura clasică universală într-o operă unică. El este considerat modelul cultural suprem care a dat un stil sufletului românesc. Eminescu nu a fost doar poet, ci și prozator, dramaturg, ziarist, traducător și gânditor profund. Opera sa acoperă o gamă vastă de domenii, reflectând o conștiință culturală deschisă. Creația sa este privită ca expresia integrală a sufletului românesc, definind identitatea noastră culturală. Constantin Noica îl vedea ca pe un model de geniu care a îmbrățișat totalitatea experienței românești, ridicând limba și gândirea românească la nivel universal. În prelegerea noastră ne vom referi la trei dintre multiplele valențe, sensuri și semnificații ale operei marelui geniu al culturii române și universale: teologia, filosofia și știința. Teologia în opera lui Mihai Eminescu nu se manifestă ca un sistem dogmatic rigid, ci ca o meditație profundă asupra sacrului, împletind ortodoxismul românesc cu influențe din filosofiile orientale și marile sisteme de gândire europene. În scrierile sale publicistice, Eminescu consideră Biserica Ortodoxă drept <maica neamului românesc>, un pilon fundamental pentru păstrarea unității și moralității poporului. Deși a trecut prin perioade de scepticism sau revoltă metafizică, gândirea sa rămâne ancorată într-o spiritualitate creștin-ortodoxă care îi modelează viziunea asupra vieții, morții și eternității. Poeme precum <Scrisoarea I> sau <Rugăciunea unui dac> reflectă o fascinație pentru momentul creației lumii, unde elementele biblice (Facerea) se contopesc cu viziuni din Rig-Veda sau filosofia lui Schopenhauer. Iisus Hristos apare ca un simbol al suferinței asumate și al mântuirii, fiind evocat în poeme precum <Învierea> sau în fragmente de teatru. Maicii Domnului Eminescu îi dedică versuri de o puritate rară (ex: <Rugăciune>), văzând în ea <steaua mărilor>, o forță ocrotitoare și un ideal de feminitate sacră. Filosofia în opera lui Mihai Eminescu este o sinteză profundă între pesimismul schopenhauerian, idealismul german (Kant, Hegel) și înțelepciunea veche (indiană, greacă), transformând poezia sa într-o meditație existențială profundă. Temele centrale includ timpul, geniul, iubirea cosmică, neantul și critica civilizației moderne, reflectând o <conștiință universală>. În publicistica sa, Eminescu promovează un naționalism bazat pe tradiție, criticând superficialitatea guvernanților și susținând organicismul social. Eminescu a promovat o filosofie a istoriei bazată pe continuitate și tradiție. El vedea națiunea ca pe un organism viu care trebuie să se dezvolte conform propriilor legi interne. Este un critic acerb al împrumuturilor culturale forțate (<formele fără fond>). Dincolo de pesimismul german, opera sa păstrează o dimensiune a <trăirii creștine> și a mitologiei populare, integrând credința în nemurire și destinul tragic al poporului român.
Știința în opera lui Mihai Eminescu nu este doar un simplu element de decor, ci o componentă fundamentală a geniului său, integrând cunoștințe profunde de fizică, astronomie, filosofie și economie. Eminescu a abordat teme precum astrofizica și structura materiei, reflectând o cultură europeană vastă și o viziune modernă”, spune Marius Andreescu.
