Ţiganii, ţapul ispăşitor al neputinţei noastreCulpabilizarea etniei rome în lumina relaţiilor tensionate cu patria inventatorilor crimei organizate tinde să capete proporţii supărător de ipocrite. Prin contractul social, pe baza căruia funcţionează toate societăţile moderne, statul are obligaţia de a rezolva orice problemă care pune în pericol bunăstarea propriilor cetăţeni şi, consecinţă a tratatelor internaţionale, a cetăţenilor altor state. Cum fenomenul infracţional rom nu a apărut spontan şi nu mai constituie de mult o surpriză, vinovăţia trebuie împărţită proporţional între statul român, cel italian şi, desigur, între regii, împăraţii şi preşedinţii locali ai etniei în discuţie. Factorilor neglijenţi li se adaugă prestatorii mediatici, politicienii guşaţi, cât şi onor poporul român în decăzuta sa nepăsare majoritară.
Profitând de contextul favorabil, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, a reuşit, finalmente, să se remarce pe plan internaţional. Din păcate, reuşita a venit ca urmare a unei gafe monumentale, când dl. ministru a decis să propună la nervi arestarea etniei cauzatoare de probleme şi exportul ei într-o ţară suverană, spre a fi pedepsită exemplar, pe linia celei mai pure monstruozităţi de stirpe nazistă. De dragul discuţiei duse la absurd, să admitem că propunerea cioroiască ar fi unica soluţie prin care un stat civilizat poate rezolva o asemenea ecuaţie.