La Chişinău s-a desfăşurat în răstimpul a două zile (26-27 octombrie a.c.) un fructuos dialog internaţional între specialişti, scriitori şi traducători, sub denumirea generică Simpozion de poezie şi traducere „Dialogul valorilor”. Plecarea noastră spre Republica Moldova a fost marcată de un absurd accident (fără grave urmări, din fericire) pe autostrada Piteşti-Bucureşti, în care a fost angrenată maşina colegului Gabriel Pârvan. Dar am trecut pe lângă tragedie şi colegii de drum ne-au aşteptat răbdători pentru a ne îmbarca în microbuzul Uniunii Scriitorilor condus de un şofer expert, pregătit pentru călătoriile lungi. Ziua a trecut pe nesimţite în compania poetului Ilie Constantin şi a doamnei sale Mihaela, aşa că în faptul serii intram în Chişinău, după câteva bâjbâieli pe drumul de centură îndrumaţi în limba rusă de nevorbitori ai limbii române. A fost un prim dialog al muţilor, de acomodare cu atmosfera heteroclită din centrul Moldovei de peste Prut. Dar la Uniunea Scriitorilor din Moldova am fost primiţi cu căldură (nu doar cea din şemineu) de academicianul Mihai Cimpoi, de Arcadie Suceveanu, Vlad Zbârciog şi celelalte gazde ospitaliere.
În prima zi de dezbateri despre traducerea (nu numai a) poeziei a debutat cu o introducere în temă susţinută cu profesionalism de preşedintele scriitorilor moldoveni, Mihai Cimpoi. În dialog s-au (a)prins apoi: jovialul şi profundul poet-traducător Ilie Constantin, Arcadie Suceveanu, Gabriel Pârvan, Mihaela Constantin, Nicolae Oprea, grupul de scriitori de la Galaţi (Constantin Frosin, Viorel Dinescu), venerabila traducătoare Elena Loghinovski, traducătoarea din Rusia îndepărtată Miroslava Metleaeva, însoţită de un sponsor generos din Siberia şi de doctoranda cu nume incredibil  – Anastasia Romanova ş.a. Dialogul continuă după prânz la ULIM (universitate privată internaţională), în faţa studenţilor, în jurul mesei rotunde Poezia azi: condiţia scriitorului, condiţia traducătorului, condiţia culturii. Ziua va fi încununată, în timpul cinei, de spumosul Dialog epigramatic dintre Gheorghe Bâlici şi acelaşi Mihai Cimpoi, amfitrionul bonom care nu pierde nicicum din vedere buna dispoziţie a invitaţilor.
A doua zi, mai încărcată decât prima, se deschide cu decernarea premiilor – înţeleg că pentru prima dată – Filialei Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România. Au fost distinşi cu premii (nu ştiu cât de consistente), în discreţie specifică: Aureliu Busuioc, pentru romanul Hronicul găinarilor, şi Leo Butnaru pentru antologia Avangarda rusă. Premierea e pigmentată cu intervenţiile spinoase ale scriitorilor din sală, dintre care iese în faţă radicalistul Dumitru Matcovschi. Dintre tinerii scriitori basarabeni, o singură apariţie meteorică: poetul şi, de-acum, dramaturgul Dumitru Crudu. Pe fondul lansării de cărţi şi reviste, îmi completez bagajul cu mai multe cărţi necunoscute ale scriitorilor cunoscuţi şi apropiaţi în dialogul neîntrerupt al celor două zile: Mihai Cimpoi, Centrul şi marginea; Arcadie Suceveanu, Cavalerul Înzadar; Ion Hadârcă, Artera Zen; Valeriu Matei, Orfeu şi singurătatea; Valeriu Babansky, Când a venit cel pe care îl mai aşteptam; Vlad Zbârciog, Între timp şi nemoarte, Timp răstignit; Gheorghe Ciocoi, Scrieri alese; Ion Găină, Limba latină etc.
Urmează recitalul poetic şi dialogul cu studenţii ascultători de Universitatea de Stat din Chişinău. După amiază se inaugurează standul bibliografic Giacomo Leopardi , la Centrul Academic Internaţional Mihai Eminescu, deschis de ceva vreme în centrul Chişinăului, oraş în care Eminescu n-a învăţat, dar l-a cucerit în timp. Întâlnirea de la Centrul Academic – dispunând de o bibliotecă Eminescu impunătoare – a prilejuit îmbogăţirea bagajului de cărţi basarabene, dăruite cu sacoşa de simpatica amfitrioană Elena Dabija, directoarea CAIE. Dintre volumele editate sub egida Centrului şi a Bibliotecii municipale B.P. Hasdeu se disting buletinul de studii ştiinţifice Mihai Eminescu şi revista de biblioteconomie Biblio Polis.
Spre seară, după o scurtă escală în austerul hotel Turist (fără televizor, fără telefon şi cu încălzirea prealabilă prin „Spicul de aur”), ne îndreptăm către cina festivă din spaţiul primitor al Uniunii Scriitorilor din Moldova (Str. 31 august nr. 98, uşor de găsit dacă ştii limba rusă). Se produce ultimul schimb de cărţi cu autografe şi promisiunea lecturilor reciproce. ªi un recital magnific al poetului-rapsod Valeriu Matei. Aşa s-a scris istoria zilelor scurte de colocvii interculturale privind traducerea literaturii din/în limba română. A treia zi, pe cât se poate de dimineaţă, urcăm în microbuzul care ne întoarce în ţară, cu regretul că vremea ploioasă şi programul încărcat nu ne-au lăsat timp pentru a admira frumuseţea (şi frumuseţile!) Chişinăului.