Informare

 

Centrul Cultural Pitești organizează în perioada 26-30 ianuarie, evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:

 

 

Prelegerea cu tema „Bani – Valoare – Prosperitate analizate Feng -Shui”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală „Călătorie în Științe Neconvenționale – Feng Shui”, susținut de Sorin Dinu, specialist în Feng-Shui, eveniment care va avea loc luni, 26 ianuarie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Voi aborda caracteristicile Anului Calului de Foc, vom vorbi despre prosperitate, care este cuvântul folosit în Feng-Shui, voi prezenta, ca de fiecare dată și un desen reprezentativ”, spune Sorin Dinu.

 

 

„Cenaclul Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români, Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, eveniment care se va desfășura luni, 26 ianuarie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

 

 

Prelegerea cu tema „Fericirea deloc paradoxală”, în cadrul proiectului cultural „Vaccin împotriva virusului manipulării”, susținut de psihologul, scriitorul, publicistul George Smeoreanu, eveniment care va avea loc marți, 27 ianuarie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Voi prezenta observații la <Fericirea paradoxală, eseu asupra societății de consum> de Gilles Lipovetsky”, spune George Smeoreanu.

 

 

Dialogul cu tema ,,Mihai Eminescu – floarea albastră a poeziei românești”, în cadrul proiectului cultural „Mari iubiri ale literaturii universale”, coordonat de poeta și profesoara de limba și literatura română/engleză Raluca Hana Sandu, eveniment care va avea loc marți, 27 ianuarie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Proiectul <Mari iubiri ale literaturii universale> se întoarce, în prima ediție din acest an, acasă, aici, pe tărâm românesc, unde s-a născut Mihai Eminescu, poetul nostru  de suflet, aici, unde a început povestea neamului românesc. Fără Emin, noi nu am fi… El este singurul care ne-a pus în suflet, fiecăruia, o stea. Singurul care a cântat marea, și codrul, și cerul nostru românesc, pe linia melodică a naiului și-a fluierului străbun. Singurul care a trecut prin lume cu ochii plini de vise și de stele, necunoscut și trist, lăsându-ne ca moștenire dorul, steaua, codrul și iubirea… Eminescu ne este și astăzi primul gând, cel ce a schimbat singurătatea în nemurire, <luceafăr răsărit în negura uitării>, dar mai presus de toate, ne este lumină, lumina binecuvântată a cunoașterii. Nu poți spune Eminescu, fără să te gândești la iubire, la floarea albastră pe care nu o poți uita odată ce ai văzut-o, la stele, la dragostea de țară, și la doruri multe, grele… De aceea ziua lui de naștere este Ziua Culturii Naționale. Despre drumul său prin această lume, despre cum a fost perceput de contemporani, despre iubirile și prieteniile sale cu scriitorii vremii, vom vorbi în ediția de ianuarie a proiectului meu, împreună cu doamna profesor de limba și literatura română Adriana Firică”, spune Raluca Hana Sandu.

 

 

 

Spectacolul muzical „Glasuri pentru Unire”,  susținut de copii și tineri care urmează cursurile Școlii de Muzică „Sound, Music, Art”, sub îndrumarea profesorilor Cornelia și Alexandru Ionescu, eveniment care se va desfășura marți, 27 ianuarie, de la ora 18.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

 

 

Prelegerea cu tema “Nemargini de gândire. Chipul etern al Culturii Române (II)”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Teme Culturale în Emoții Raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, eveniment care va avea loc miercuri, 28 ianuarie, de la ora 11.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Eminescu, prin toată creația sa, literară și jurnalistică, trebuie să rămână în actualitate. Prin el și prin cultura română  în general, ființa noastră națională  rămâne vie și activă. De aceea e nevoie să-l  cultivăm pe orice cale, continuu, nu numai la momente festiviste și cu vorbitori de ocazie, mediocri și snobi! Lectura marilor texte despre Eminescu, cele de ieri și cele de astăzi, este obligatorie, cum este și lectura operei sale, vastă, densă, profundă. Veleitarii, fie ei și <universitari>, trebuie evitați și descurajați, precum și <zeloșii> și <detractorii>. Doar situarea în responsabilitate și cunoaștere e de cultivat”, spune Lucian Costache.

 

 

 

Prelegerea cu tema “Satira (I)”, în cadrul noului proiect cultural-educativ „Literatura Română în Context European”, susținut de scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Iudita Dodu Ieremia, eveniment care va avea loc miercuri, 28 ianuarie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“În sens restrâns, satira este o specie a liricii sociale în care sunt criticate cu vehemență aspecte negative ale societății sau ale caracterului omenesc. În sens larg, satira se referă la aspecte critice observabile în diverse scrieri, indiferent de gen sau specie. Totodată, satira este o categorie estetică, fiind una dintre formele comicului. Aspecte satirice apar mai întâi în literatura populară. În literatura cultă a fost cultivată mai ales de romani, care o considerau specie autohtonă (Horațiu). Tradiția satirei este continuată în epocile următoare de autori precum Boileau, Voltaire, Schiller, Goethe, Victor Hugo etc. În literatura română specia a fost cultivată de pașoptiști, precum și de Eminescu în <Scrisori>. Dar satira, în variatele sale ipostaze (pamflet, parodie, fabulă, alegorie, comedie etc.), este prezentă în toată literatura atât universală, cât și română”, spune Iudita Dodu Ieremia.

 

 

Dialogul cu tema „Taifasuri literare. Doi autori musceleni”, în cadrul proiectului cultural „De Profundis în Artă, Cultură, Viață…”,  coordonat de scriitoarea Cristina Onofre Rousseau, avându-i invitați pe poeții Mihaela Bujor şi Mihai Enache Zanier, eveniment care va avea loc miercuri, 28 ianuarie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Mihaela Bujor s-a născut într-o comună de lângă Câmpulung Muscel, Mioarele-Mățău, comună cu oameni harnici, mulți dintre ei ciobani. Aici este și cel mai înalt deal din țară. Începuturile ei în arta scrisului se datorează fostului diriginte, profesor de limba română, Cezar Neacșu. Profesorul a simțit înclinația ei spre poezie și a îndemnat-o să scrie. Mihaela Bujor a avut înregistrări la Radio Cultural pe timpul când era elevă la școala generală. În timpul sărbătorilor de iarnă făcea parte dintr-un grup de colindători. A participat la diferite festivaluri și concursuri. A început să scrie din nou poezii de ceva vreme. Între timp am cunoscut-o şi am publicat-o în revista <Cuvântul Argeșean>. A fost invitată de câteva ori și la un post TV de folclor unde a recitat poezie. Mihaela Bujor îşi iubeşte semenii, poezia, animalele și costumul popular!

Copilăria lui Mihai Enache Zanier desfășurată pe meleaguri bughene, în zona subcarpatică meridională, se constituie ca o matrice originară a sensibilității sale poetice. Acolo, între păduri care șoptesc legende și coline ce par a se ruga cerului, Mihai Enache Zanier a învățat alfabetul tainic al naturii. Rădăcinile părintești, adânc înfipte în solul muscelean, funcționează în ființa poetului ca niște ancore ontologice. Mihai Enache Zanier are trei volume publicate – <Fantezii celeste>, <Epilog în loc de neant> și <Arhitecturi care umplu Universul>. Cartea <Fantezii celeste> deschide poarta către un imaginar în care visul este suveran, volumul fiind unul de debut unde se văd ezitările și lipsa concentrării poetice. În <Epilog în loc de neant>, discursul poetic capătă o gravitate sporită, autorul fiind inițiat de un confrate. Este volumul în care întrebările existențiale se adună ca niște nori grei, iar cuvântul devine o formă de rezistență împotriva vidului. <Arhitecturi care umplu Universul> marchează ceva maturitate față de celelalte volume. Și aici autorul Mihai Enache Zanier este îndrumat pas cu pas de către o personalitate puternică, prezentă în poezia atât din țară cât și din lume, de peste 30 de ani. Ghidul îl ajută pe autor să devină un arhitect al invizibilului, construind structuri lirice din lumină, timp și dor. Universul nu mai este un spațiu gol, indiferent, ci unul care se umple de sens prin creație. Metafora arhitecturală sugerează rigoare, echilibru și responsabilitate”, spune Cristina Onofre Rousseau.

 

 

Dialogul cu tema „Visuri pe hârtie”, în cadrul proiectului cultural „Povești Pictate”, coordonat de Mihaela Viorela Martin, artist plastic și promotor cultural, având-o invitată pe eleva Sara Elena Călin, din localitatea Coșești, Argeș, eveniment care va avea loc joi, 29 ianuarie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Invitata mea, Sara Elena Călin, este elevă în clasa a VII-a la Școala Gimnazială <Iordache Păcescu> din localitatea Coșești, Argeș. Este un copil talentat care iubește desenul din copilărie. Reproducerea desenelor animate pe care le viziona la televizor a fost primul pas într-o evoluție care avea sa fie evidentă la vârsta de 12 ani! A început să-și aștearnă pe hârtie trăirile, sentimentele, bucuriile, fiind autodidactă, prin talent, imaginație, pasiune. Cel mai mult desenează chipuri, dorind să surprindă emoția, să genereze emoție! Recent, a participat la prima ei expoziție alături de alți artiști, în București. Lucrările ei au fost apreciate și expozițiile vor urma”, spune Mihaela Viorela Martin.

 

 

 

Dezbaterea cu tema „Proza sub lupă”, susținută de membrii Asociației Creatorilor de Ficțiune, în cadrul proiectului cultural-educativ „Confluențe literare”, coordonat de scriitoarea și profesoara Allora Albulescu, eveniment organizat sub egida Fundației literare “Liviu Rebreanu”, care se va desfășura joi, 29 ianuarie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

 

 

Prelegerea cu tema „Despre elite în creștinism”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Biografii de excepție”, coordonat de muzeograful, scriitorul, prof. dr. Octavian Dărmănescu, eveniment care va avea loc vineri, 30 ianuarie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Civilizația omului alb, preponderentă, relevantă și esențială – încă – se prezumă a fi creștină. Bătrânul continent, civilizatorul prin excelență, a dus în colonii nu numai cultura greco-romană, engleza și motorul cu aburi, ci și creștinismul. Pe corăbiile unui Cortez, unui Drake, unui Vespucci nu erau numai soldați și cai, ci, înghesuiți printre tunuri, erau și câțiva călugări. Evanghelia ajunge peste tot în cea mai mare poveste a sfârșitului de Ev Mediu, creștinarea a milioane de oameni. Logistica, hotărârea, insistența, mentenanța acestui mare act istoric, întins pe secole, atestă detenta lui <homo europaeus> și, în fond, a civilizației creștine. Impus greu în antichitate, creștinismul își demonstrează originea divină exact prin longevitatea lui: este singura instituție rămasă din Antichitate care dăinuiește puternic, fără contestatari serioși, și astăzi. Elitele lui, de asemenea, se revendică din epoca de aur a primelor secole. Sfinții Trei Ierarhi sunt, de altfel, un model. Vasile cel Mare, eruditul și eremitul episcop, Ioan, patriarhul Bizanțului, zis și Gură de Aur pentru elocvența lui incredibilă, și Grigorie, discretul și sfântul episcop al micului Nazians sunt triada primei constelații creștine. Alinierea lor ca într-o conjuncție imperială dă, peste veacuri, ambitusul acestei religii. Sunt Octavian Dărmănescu și vă invit într-o incursiune intrigantă a universului creștin care a dat istoriei cele mai luminate capete ale ei. Creștinismul, în definitiv, nu numai revoluționează lumea, ci o diriguiește spre scopul ei originar: preamărirea lui Dumnezeu”, spune Octavian Dărmănescu.