Ţesătura

Stând pe săturate, alţii s-au săturat bând,
picior peste picior vremea se depăna mult mai uşor
ca într-un gât de lebădă cântecul
gata turnat într-un ţoi golit pe nesăturate –
apele erau întinse,
cearşafuri nedormite toată noaptea ca-n zori
când pielea se trăgea de pe oase şi se usca pe buze
fără sărutul  de treizeci de arginţi,
cocoş pus în  piftia pe care nimeni n-o va trăda,

stând aşa,
vremea părea o dulce zăbavă, nimănui tămâie,
doar fum din umbra căruia se putea trage pe rând
gând după gânduri –